Newsflash
Diverse

Deschidere şi oportunitate pentru tinerii cercetători

de Dr. Raluca BULEA - iul. 24 2009
Deschidere şi oportunitate pentru tinerii cercetători

Desfăşurată în perioada 8–10 iulie a.c., la Târgu Mureş, în organizarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din oraşul trandafirilor, având şi girul Colegiului Medicilor din judeţul Mureş, cea de-a doua Conferinţă a Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie dă semne că ar vrea să devină o tradiţie. (...)

     Desfăşurată în perioada 8–10 iulie a.c., la Târgu Mureş, în organizarea Universităţii de Medicină şi Farmacie din oraşul trandafirilor, având şi girul Colegiului Medicilor din judeţul Mureş, cea de-a doua Conferinţă a Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie dă semne că ar vrea să devină o tradiţie. Recunoscută pentru organizarea unor evenimente ştiinţifice de ţinută, UMF Târgu Mureş şi-a întâmpinat oaspeţii din ţară şi din străinătate într-un cadru primitor, bine pus la punct. Manifestarea a cuprins cinci conferinţe în plen susţinute de profesori din România şi Ungaria, peste douăzeci de sesiuni de prezentări orale ale doctoranzilor şi o masă rotundă destinată dezbaterii prezentului şi viitorului şcolilor doctorale în universităţile de medicină şi farmacie. Participanţii proveneau din majoritatea centrelor universitare medicale din ţară, dar şi din Ungaria şi Republica Moldova.
     Singura manifestare ştiinţifică dedicată în exclusivitate doctoranzilor în medicină şi farmacie, Conferinţa Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş, este o oportunitate oferită tinerilor cercetători în condiţiile noilor reglementări referitoare la studiile doctorale. Aceste reglementări au deja patru ani de când au intrat în vigoare şi, printre altele, doctoranzilor li se cere să publice, în timpul doctoratului, unele părţi ale cercetărilor pe care le realizează, în reviste ştiinţifice prestigioase, cu vizibilitate, indexate de CNCSIS. În ţară mai există doar o singură ocazie deschisă doctoranzilor şi anume o sesiune de postere, inaugurată în anul 2007, în cadrul Congresului anual al Asociaţiei Medicale Române. Conferinţa de la Târgu Mureş merge mai departe şi vine în întâmpinarea obligaţiei amintite, oferind participanţilor ocazia de a prezenta lucrările în cadrul sesiunilor pe specialităţi şi de a-şi vedea cercetările publicate in extenso, ceea ce în alte condiţii nu este foarte uşor, mai ales pentru doctoranzii aflaţi abia la începutul carierei lor medicale.
     În calitate de doctorand şi corespondent al săptămânalului „Viaţa medicală“, l-am întrebat pe dl prof. dr. Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu Mureş, de unde a venit ideea organizării acestei conferinţe, care a avut loc pentru prima dată în anul 2008.
     – În afară de activitatea didactică, am pus accent şi pe dezvoltarea cercetării în cadrul UMF Tg. Mureş. Dna prof. dr. Klara Brânzaniuc, prorector răspunzând de activitatea ştiinţifică, ne stimulează întotdeauna pentru a face cercetare, deoarece, în perspectivă, finanţarea universităţilor se face şi în funcţie de calitatea activităţii, nu numai de cantitate, adică de numărul de studenţi. Împreună cu directorul Şcolii Doctorale, dl prof. dr. Ioan Jung, s-a luat hotărârea, în Biroul de Senat, de a organiza o manifestare ştiinţifică în care doctoranzii să poată valorifica rezultatele cercetării lor. Aşa s-a născut ideea acestei reuniuni ştiinţifice. La început, am crezut că nu va avea prea mare audienţă în rândul doctoran¬zilor, dar încă de la prima ediţie am avut o participare numeroasă, din toate centrele universitare, care ne-a surprins. Văzând succesul de anul trecut, şi la propunerea participanţilor de atunci, anul acesta organizarea a aparţinut tot Universităţii noastre. Cred că organizarea şi participarea este mult mai bună faţă de anul anterior; văzând o parte din lucrări, pe cele din specialitatea mea (Chirurgie generală, n.r.), mi-am dat seama de creşterea calităţii lor. Doctoranzii au făcut un pas înainte nu numai în a reda rezultatele cercetării, ci şi în a structura materialul după canoanele unei cercetări ştiinţifice, folosind şi metodele statistice, pentru a ajunge la forma care se cere la nivel internaţional. Am fost exigenţi din acest punct de vedere, dar am venit şi în sprijinul lor, publicând lucrările în revista Universităţii noastre.
    – Ce răspândire are revista? Care este publicul la care ajunge?
    – Ajunge la cadrele medicale din centrul nostru universitar, dar şi în celelalte centre universitare, iar pe site-ul Universităţii poate fi consultată de toată lumea.
    – Intenţionaţi să o promovaţi?
    – Da, pentru că avem toate atuurile pentru a o trece în clasa B (a clasificării CNCSIS, revista fiind cotată C în prezent – n.r.) sau chiar şi mai departe, la o revistă ISI, deoarece corespundem criteriilor. Încă nu am fost promovaţi în clasa B dintr-o lipsă de informare, nu ni s-a spus că trebuiau afişate pe site-ul Universităţii toate numerele revistei din ultimii doi ani, în rest are tot ce-i trebuie ca să fie clasificată superior.
    – Din ce ştiţi dv., în străinătate, în Ungaria de exemplu, există manifestări similare adresate exclusiv doctoranzilor?
    – Din câte sunt informat, nu există aşa ceva, a fost o inspiraţie de moment, în ideea de a-i ajuta şi pe doctoranzi, şi să fie în acelaşi timp utilă atât doctoranzilor români cât şi maghiari. Conferinţa a avut ecou şi din Ungaria au venit mulţi doctoranzi să îşi expună lucrările aici, dar şi cadre didactice de renume din universităţi maghiare, oameni cu o bogată activitate în cercetarea ştiinţifică.

    Deschiderea conferinţei a avut loc pe 8 iulie a.c, în Sala Festivă a Universităţii de Medicină şi Farmacie, în prezenţa tuturor participanţilor, iar din prezidiu au făcut parte dnii prof. dr. Constantin Copotoiu, rectorul UMF Târgu Mureş, dr. Dorin Florea, primarul municipiului Târgu Mureş, el însuşi doctorand, prof. dr. Marius Raica, prorector al UMF „Victor Babeş“ din Timişoara, dna prof. dr. Klara Brânzaniuc, prorector ştiinţific al UMF Târgu Mureş, prof. dr. Örs Nagy, prorector al UMF Târgu Mureş, dnii prof. dr. Ioan Jung, directorul Şcolii Doctorale din Cadrul UMF Târgu Mureş, prof. dr. Kásler Miklós, directorul Institutului Naţional Oncologic din Budapesta şi prof. dr. Ágoston Szél, preşedintele Şcolii Doctorale de la Universitatea „Semmelweis“ din Budapesta, cea mai veche şcoală de medicină din Ungaria (care funcţionează din 1769), şi prorector al acestei Universităţi.
    Sesiunea în plen a continuat cu o serie de prezentări ale conducătorilor de doctorat, români şi maghiari, care au fost, de fapt, lecţii informale despre cum trebuie făcută o expunere ştiinţifică. Deosebit de instructivă a fost comunicarea dlui prof. dr. Zoltán Galajda, specialist în Chirurgie cardiacă, format la Târgu Mureş, şi care în prezent profesează la Debrecen, în Ungaria. În esenţă, domnia sa a oferit câteva sfaturi practice colegilor mai tineri, pe care în alte condiţii probabil că le-ar fi auzit mai greu. A subliniat importanţa participării la astfel de reuniuni, căci ascultând unele prelegeri pot apărea idei noi, care să stimuleze şi să îndrume cercetările. Pe de altă parte, a afirmat că nu se poate face cercetare într-un singur loc, colaborarea cu mai multe centre clinice sau laboratoare dovedindu-se benefică, prin obţinerea unor rezultate mult mai bune. Nu în ultimul rând, legat de rezultate, îndemnul domniei sale a fost să fie schimbată tema de cercetare atunci când nu se obţin rezultate concludente; o altă temă abordată la timp poate conduce la descoperiri şi concluzii remarcabile.
    Este de asemenea de menţionat prezentarea dlui prof. dr. Gábor Rébék-Nagy, cel care coordonează Departamentul de Limbi pentru Scopuri Specifice (Languages for Specific Purposes) de la Facultatea de Medicină Generală din Pécs. Acest departament a lansat un program de pregătire şi evaluare numit PROFEX, pentru o mai bună cunoaştere a limbii engleze folosite în scop medical, program pe care, începând din anul 2008, l-au implementat cu succes şi la Tg. Mureş. La prima vedere, acest subiect ar putea să nu pară a-şi găsi locul între domeniile „cu greutate“. Dacă analizăm totuşi problema mai în profunzime, ne dăm seama de importanţa cunoaşterii corecte a limbii engleze medicale în secolul XXI de către toţi cei care activează în această breaslă, şi mai ales de către tinerii cercetători, fie că sunt clinicieni sau nu. Nu este nevoie să stăpânească perfect limba literară, cea a marilor scriitori, dar trebuie să poată folosi corect gramatica de bază şi limbajul de specialitate. În prezent, nicio descoperire ştiinţifică nu are valoare dacă nu este comunicată pe plan internaţional, şi această comunicare trebuie făcută în limba engleză. Revistele ştiinţifice serioase (cele din străinătate şi o bună parte din cele de la noi) acceptă spre publicare materiale redactate în limba engleză. Oriunde mergem, nu ne putem descurca altfel şi, de aceea, este important să se insiste, la nivel de universităţi de medicină şi de şcoli doctorale, şi asupra acestui aspect destul de neglijat. De altfel, chiar şi organizatorii Conferinţei de la Târgu Mureş le-au cerut în acest an participanţilor să trimită lucrările redactate în limba engleză.

    Lucrările doctoranzilor au cuprins o parte din cercetările realizate de aceştia în vederea elaborării tezelor de doctorat. Ele au fost trimise încă din luna martie în limba engleză, cu respectarea tuturor canoanelor cerute de o revistă ştiinţifică şi, după ce au primit avizul Comitetului ştiinţific al Conferinţei, au fost incluse în program. De asemenea, ele au fost publicate în numerele din acest an ale Revistei de Medicină şi Farmacie a UMF Tg. Mureş. Susţinerea publică s-a desfăşurat în sălile de la Universitatea de Medicină şi Farmacie şi de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Mureş şi au fost grupate pe domenii: Patologie – Onco¬logie; Fiziologie, Farmacologie, Medicină experimentală; Sănătate publică, Microbiologie, Boli infecţioase; ATI; Medicină internă; Pediatrie; Neurologie; Neurochirurgie, Psihiatrie; Chirurgie; Ortopedie-traumatologie; Urologie; Obstetrică-ginecologie; Medicină dentară; Farmacie şi, în premieră, Engleză medicală.
    Fiecare dintre sesiunile de prezentări a fost condusă de un comitet de cadre didactice de la universitatea gazdă, ceea ce le-a dat ocazia participanţilor să primească observaţii şi sugestii pertinente, care să le fie utile pe viitor. În acelaşi timp, confruntarea cu alţi doctoranzi este un stimulent, o încurajare prin ea însăşi, căci fiecare poate observa ce şi cum cercetează ceilalţi, ce metode se folosesc, unde pot fi găsite anumite resurse. Toate acestea îi ajută pentru a şti la ce nivel se află şi pentru a-şi propune paşi de urmat în viitor. Cei aflaţi la început de drum pot depăşi mai uşor anumite obstacole folosind experienţa acelor participanţi care sunt pe punctul de a-şi finaliza cercetările. Toate aceste aspecte nu fac decât să crească nivelul ulterior al muncii lor şi, în final, al tezei de doctorat.
    Întrebaţi despre utilitatea conferinţei, doctoranzii participanţi afirmă că o consideră o iniţiativă foarte utilă, prin care se pot cunoaşte unii cu alţii, pot vedea lucrări care au fost publicate de ceilalţi, nivelul la care ar trebui să ajungă o lucrare, au posibilitatea să publice articolele, ceea ce este foarte important, au ocazia să îi cunoască şi pe conducătorii de doctorat şi problemele pe care aceştia le au. Aceia dintre doctoranzi care au participat şi la prima Conferinţă consideră că anul acesta reuniunea a fost mult mai bine organizată, văzându-se că există deja o experienţă, secţiunile sunt mult mai bine definite, gruparea lucrărilor este mai bine realizată şi că, în ansamblu, situaţia s-a îmbunătăţit.

    Un alt moment important al conferinţei a fost Masa rotundă organizată la 9 iulie, când conducătorii de doctorat s-au întâlnit cu doctoranzii şi au dezbătut probleme de interes pentru ambele părţi. Doctoranzilor li s-a transmis cum trebuie redactat, pe rubrici, un articol care se trimite spre publicare, care au fost imperfecţiunile lucrărilor ce s-au primit pentru conferinţă, care trebuie să fie structura tezei în final şi cum trebuie susţinută aceasta în faţa comisiei, şi multe alte sfaturi extrem de utile, mai ales în condiţiile în care există reviste în lume, foarte serioase, care pot respinge un material, fie el oricât de valoros, din cauza unor chestiuni de formă, de prezentare, care însă sunt incluse în cerinţele pe care le au de la autori. De asemenea, s-a precizat că în toată activitatea doctorandului un rol fundamental este deţinut de către conducătorul de doctorat, care îşi pune amprenta asupra celui pe care îl îndrumă. Nu în ultimul rând, a fost lansat un semnal de alarmă împotriva plagiatului, care va putea fi depistat chiar şi atunci când este mascat, cu ajutorul unor instrumente informatice foarte performante, care ar trebui să îi descurajeze pe cei care recurg la asemenea variante de „cercetare“.
    Animatorul acestei dezbateri, ca de altfel al întregii conferinţe, a fost dl prof. dr. Ioan Jung, care a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări.
    – În calitate de director al Şcolii Doctorale, ne puteţi spune cum au primit doctoranzii de la Târgu Mureş organizarea acestei Conferinţe?
    – Conferinţa a avut un ecou favorabil în rândul lor, pentru că le dă ocazia de a se întâlni, de a prezenta lucrări şi, mai ales, de a publica. Ştiţi foarte bine că pentru elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat fiecare doctorand trebuie să aibă minimum două publicaţii in extenso. Noi le oferim această posibilitate. Din toate aceste considerente, aprecierea celor de aici, dar şi a celor din alte centre universitare, a fost pozitivă.
    – Cum apreciaţi calitatea ştiinţifică a lucrărilor?
    – Lucrările pe care le-am primit au fost analizate de specialişti, şi au fost acceptate spre publicare numai lucrările care au atins un anumit nivel. Din păcate au existat multe lucrări care nu au fost redactate conform cerinţelor şi au fost retrimise o dată, de două ori, uneori chiar de trei ori autorilor şi, de aceea, deocamdată, nu am reuşit să le publicăm; dar, ele sunt încă în curs de apariţie.
    – Acesta este motivul, probabil, pentru care volumul de anul acesta are dimensiuni mai reduse decât cel de anul trecut?
    – Anul trecut am făcut un volum Supliment la Revistă. Anul acesta am publicat totul chiar în Revistă, în numerele 1, 2 şi 3, apărute până acum. Nu am vrut să mai facem un număr atât de voluminos (de peste 500 de pagini, n.r.) şi le-am publicat în ordinea în care au fost acceptate sau în care au întrunit criteriile de publicare. În prezent, mai există în jur de 80 de lucrări, din care aproximativ 15 au fost definitiv respinse pentru că nu aveau nivelul corespunzător, celelalte urmează să fie definitivate spre publicare.
    – Intenţionaţi să organizaţi o conferinţă similară şi anul viitor?
    – Desigur, tot în luna iulie, când se termină activitatea studenţească, pentru că în plus dorim să le oferim doctoranzilor locuri de cazare accesibile financiar în cămine. Aşadar, îi aşteptăm în 2010 pe toţi cei interesaţi să participe la această manifestare ştiinţifică.

    Închei cu acelaşi îndemn adresat doctoranzilor de a participa la viitoarea conferinţă ce la va fi dedicată la Tg. Mureş anul viitor, deoarece experienţa de până acum a demonstrat că este o manifestare ştiinţifică pe măsura prestigiului instituţiei organizatoare. După cum spunea dl prof. dr. Marius Raica în discursul introductiv,  într-o perioadă în care se vorbeşte mult de reformă fără a se face mare lucru, această conferinţă le oferă ceva palpabil tinerilor medici; este singurul lucru concret şi direct care se face pentru doctoranzi, cel puţin deocamdată, şi poate astfel să îi scoată la lumină pe cei care au ceva de oferit în cercetare. În opinia domniei sale, dacă profesorii nu vor ieşi „în faţă“ să vorbească (inclusiv la manifestări precum conferinţa, n.r.), nici studentul sau doctorandul nu o va face. Doctoranzii trebuie să înceapă să participe activ în astfel de situaţii, să întrebe şi să se lase întrebaţi, nu doar să stea cuminţi în bancă şi să asiste pasiv… O altă idee exprimată de domnia sa a fost speranţa ca participanţii români să se inspire de la cei din Ungaria, pentru a creşte nivelul cercetărilor pe care le realizează, în ideea ca măcar o parte din teze să aducă ceva nou, în vreme ce restul nu fac decât să sistematizeze o serie de noţiuni, variantă salutară şi utilă la rândul său.  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe