Congresul
național pentru studenți și tineri medici (CNSTM), organizat cu succes în
ultimii ani de Societatea Studenților în Medicină din București (SSMB), a
trecut anul acesta printr-o tranziție importantă, transformându-se în Congresul
medical internațional pentru studenți din București (IMSCB).
Preluat
din 2004 de către SSMB, congresul a crescut în amploare de-a lungul anilor,
ajungând în decembrie 2016 la cea de-a douăzecea ediție. Aceasta a adunat
aproximativ o mie de participanți, care au avut acces la peste 25 de conferințe
și 50 de workshopuri. Comitetul de organizare a decis în acel moment
deschiderea porților acestei manifestări științifice și pentru studenții din
străinătate. Astfel, în decembrie 2017 a fost organizată prima ediție a IMSCB
în locul ediției cu numărul XXI a CNSTM.
Astfel,
în perioada 6–10 decembrie 2017, SSMB a organizat la București un congres bazat
pe tradiția CNSTM, care a adus laolaltă nume sonore din lumea medicală
românească, dar și din cea internațională. Organizatorii au propus conferințe
care au susținut abordarea multidisciplinară a medicinei, din mai multe
perspective, oferindu-le studenților posibilitatea de a înțelege în profunzime
subiectele abordate. Evenimentul s-a adresat studenților mediciniști, dar și
tinerilor medici, aducând laolaltă participanți din Marea Britanie, Ucraina,
Turcia, Tunisia, Suedia, Sudan, Spania, Rusia, Portugalia, Polonia, Norvegia,
Republica Moldova, Macedonia, Letonia, Iordania, Italia, Israel, Grecia, Germania
și Bulgaria.
Evenimentul
și-a propus să faciliteze comunicarea dintre viitorii medici și să creeze
mediul propice schimbului de informații. Studenții pasionați și doritori de a
se remarca în domeniul cercetării medicale au avut ocazia să își prezinte
lucrările științifice. Lucrările s-au încadrat în cinci secțiuni: științe
medicale, științe chirurgicale, științe fundamentale, pediatrie, neonatologie
și postere.
Manifestarea
științifică s-a bucurat de prezența unor personalități de renume din domeniul
cercetării științifice medicale, precum: prof. dr. Fabio Santanelli di Pompeo
(șeful departamentului de chirurgie plastică al Spitalului Sant’Andrea din Roma
și secretar general al Asociației europene de chirurgie plastică), conf. dr.
Junjie Xiao (departamentul de cardiologie al Universității de Medicină Nanjing
din China), prof. dr. Dusko Kozic (departamentul de neuroradiologie, Facultatea
de Medicină, Universitatea din Novi Sad, Serbia), prof. dr. Thereza Christina
Monteiro de Lima (departamentul de farmacologie, Universitatea din Santa
Catarina, Brazilia), acad. Maya Simionescu (vicepreședinta Academiei Române),
acad. Ioanel Sinescu (rectorul UMF „Carol Davila” București), dr. Igor
Tudorache (șef al departamentului de transplant cardio-pulmonar, Facultatea de
Medicină din Hanover, Germania), prof. dr. Daniel Coriu (vicepreședintele
Societății Române de Hematologie), prof.
dr. Bogdan-Ovidiu Popescu (președintele Societății Române de Neurologie), prof.
dr. Cătălina Poiană (președinta Colegiului Medicilor din Municipiul București),
prof. dr. Simona Ruță (prodecan al UMF „Carol Davila” București), prof. dr.
Cătălin Cîrstoiu (decanul Facultății de Medicină a UMF „Carol Davila”
București).
Unul
dintre cei mai așteptați lectori a fost conf. dr. Junjie Xiao, membru al
departamentului de cardiologie al Universității de Medicină Nanjing din China,
un nume sonor în cercetarea medicală. Conferențiarul din China își axează
studiile pe evoluția medicinii regenerative și a îmbătrânirii, fiind
specializat pe descoperirea de noi căi de a folosi sportul ca metodă de
regenerare. De această dată, a adus în discuție rolul ARN-ului non-codant în
hipertrofia cardiacă fiziologică, un subiect nou și foarte interesant, ce a
deschis pasionaților de cardiologie apetitul pentru studiu și cercetare.
Prof.
dr. Dusko Kozic este șeful departamentul de neuroradiologie de la Facultatea de
Medicină a Universității din Novi Sad (Serbia), un lector foarte apreciat de
studenții din România și un adevărat pionier al domeniului. Acesta a aprins curiozitatea
mediciniștilor pentru abordarea imagistică a bolilor neurodegenerative,
subliniind faptul că atenția medicului este esențială și că tendința spre
perfecționism în medicină nu poate fi niciodată supraevaluată.
Chirurgia
plastică și reconstructivă este una dintre cele mai căutate specialități ale
momentului în rândul mediciniștilor, astfel încât subiectul discutat de prof.
dr. Fabio Santanelli di Pompeo a fost așteptat cu interes. El a vorbit despre
abordarea multidisciplinară în cazul reconstrucțiilor mamare ulterioare
mastectomiilor de cauză malignă, precum și despre importanța oportunităților
academice și de pregătire a medicilor rezidenți. S-a evidențiat din nou
necesitatea formării de echipe operatorii care să aducă împreună medici din
diferite specialități, pentru acoperirea tuturor aspectelor tratării unui
pacient, aceasta fiind vitală, mai ales în cazul pacientului chirurgical.
În
prezent, medicația neurologică se află pe locul al doilea ca frecvență a
administrării, după medicația cardiovasculară. Din acest motiv, prezentarea
făcută de prof. dr. Thereza Christina Monteiro de Lima (Brazilia), având ca
subiect farmacobiologia stresului, a avut un real succes în rândul studenților.
Aceștia au avut ocazia să înțeleagă perspectiva farmacologului asupra studiilor
de neurofarmacologie făcute pe șoareci – animale cu care împărțim mai mult de
90% din gene. Realizarea de studii în domeniul neurobiologiei este foarte
importantă, 20% din rozătoarele utilizate în experimente fiind folosite la
studii ce implică sistemul nervos central.
Prezentarea
a atins trei puncte de interes, respectiv anxietatea, depresia și sindromul
șocului posttraumatic. Anxietatea este întâlnită la 9% din toți adulții, la 32%
din pacienți (indiferent de patologie), la 52% din pacienții cardiaci și 71%
din cei psihiatrici, fiind una dintre cele mai întâlnite afecțiuni în populația
generală. Studiind biologia acestei patologii s-au descoperit niveluri ridicate
de serotonină și noradrenalină, dar și o scădere a nivelului de GABA.
Depresia,
definită ca o incapacitate asociată cu pierderi sociale, emoționale sau
ocupaționale este, din păcate, o altă patologie frecvent întâlnită și care se
dorește a fi combătută. Aceasta este responsabilă de 20 până la 30% din
cazurile de suicid. Patogenia depresiei este explicată prin trei teorii:
monoaminergică, neurogenă și cea a factorilor epigenetici. Aceasta din urmă a
fost dovedită și în cazul supraviețuitorilor tragicului eveniment din Statele
Unite ale Americii din 11 septembrie 2001, ai căror copii s-au născut ulterior
cu afectări neurogene de tipul depresiei sau sindromului șocului posttraumatic.
Pacienții suferinzi de depresie prezintă niveluri scăzute de serotonină,
dopamină și GABA, scăderea volumului hipocampului și a densității neurologice,
precum și creșterea amigdalei și a ventriculilor.
Sindromul
șocului posttraumatic este un cumul de anxietate și depresie, asociind și alte
afecțiuni neurologice de acest tip. El afectează 2,2% din populație, respectiv
7,7 milioane de persoane. Printre evenimentele declanșatoare ale acestei
afecțiuni se numără cel mai adesea atacurile, accidentele grave, dezastrele
naturale, decesul în familie și războiul. În viața embrionară,
neurotransmițătorii din sindromul șocului posttraumatic iau naștere la nivel digestiv,
ulterior migrând la nivel cerebral. Din acest motiv, medicația recomandată în
sindromul șocului posttraumatic ia în calcul influențarea fiziologiei tubului
digestiv. Toate cele trei afecțiuni prezentate au o importanță actuală
deosebită, iar studiul medicației acestora continuă să fie o provocare.
IMSCB
este încă o dovadă a faptului că inițiativa, curiozitatea științifică și
dorința de evoluție a studentului medicinist reprezintă garanții ale abnegației
și dăruirii profesionale ale medicului de mâine. Această manifestare
științifică continuă astfel seria evenimentelor internaționale de succes
organizate de societăți ale studenților. Merită menționat, în acest context,
Simpozionul studențesc chirurgical internațional din vara anului 2017, organizat
de Societatea Studențească de Chirurgie din România. Anul acesta este așteptată
cu interes conferința MEDICS, din luna aprilie, găzduită de Organizația
științifică a studenților mediciniști (SOMS).
