Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Dedicaţi zâmbetului

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 24 iunie 2011

   Societatea de Stomatologie Estetică din România (SSER) a organizat recent Congresul Internaţional de Estetică Dentară. Cele mai importante subiecte ale reuniunii sunt relatate de dl prof. dr. Constantin Vârlan, preşedintele SSER, protagonist şi al unui interviu realizat de dl dr. Mihail Călin.


   La finele Congresului, am discutat despre obiectivele şi proiectele SSER cu preşedintele său, dl prof. dr. Constantin Vârlan, şeful catedrei de Odontoterapie restauratoare a Facultăţii de Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti.
   – Domnule profesor, prezentaţi, vă rog, pentru cititorii noştri, principalele repere ale Societăţii pe care o conduceţi.
    – Societatea de Stomatologie Estetică din România a fost înfiinţată în 2004, pornind iniţial la drum în urma unei iniţiative a Asociaţiei Medicilor Stomatologi din Bucureşti, parte a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Stomatologice (UNAS). La înfiinţarea sa a contribuit şi Facultatea de Medicină Dentară din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, o participare foarte importantă având-o de asemenea sponsorul principal, Procter&Gamble, prin divizia de produse pentru igienă şi sănătate orală. Activitatea primilor doi ani a fost corelată cu cea a UNAS, primele noastre congrese fiind organizate în paralel cu cele ale Uniunii, dar având o personalitate distinctă. Odată ce am deprins în acest fel modalităţile de lucru şi aspectele organizatorice, am pornit pe cont propriu, astfel încât, din al treilea an, congresul naţional de estetică dentară s-a desfăşurat independent. La trei ani de la înfiinţare, am devenit membri în European Society of Esthetic Dentistry, devenită ulterior European Society of Cosmetic Dentistry (ESCD), partener în cadrul proiectului DENT, iar din 2008 suntem membri ai International Federation of Esthetic Dentistry (IFED).
    – Care sunt scopurile pe care SSER şi le-a propus?
    – Obiectivul iniţial a fost acela de a canaliza componente din specialităţi stomatologice diferite în direcţia reabilitărilor estetice, pentru că odontoterapia restauratoare, protetica, ortodonţia, chirurgia OMF, parodontologia (cu chirurgia reconstructivă parodontală) şi implantologia orală (cu protezarea ulterioară pe suport implantar) au cu toate cel puţin o componentă care ţinteşte rezultatul final estetic. Aşadar, ideea de la care am pornit a fost de a crea un cadru în care toate aceste discipline să se reunească într-un mod cât mai echilibrat şi armonios, fiind apoi oferite practicianului sub forma unor modalităţi de pregătire şi de perfecţionare postuniversitară. Estetica în sine nu e obiect de studiu în facultăţile de stomatologie, cu excepţia câtorva centre în care este – după ştiinţa noastră – disciplină opţională. Principiile analizei estetice şi criteriile evaluării din punct de vedere estetic (în cadrul examinării pacientului şi în stabilirea planului de tratament) se discută ca noţiuni de bază în diverse perioade ale studiului în facultate la diverse specialităţi, dar niciodată adunate efectiv, integrate într-un tot unitar. Postuniversitar, după ce absolventul a atins un nivel de pregătire, este mai uşor să îi fie oferite aceste cunoştinţe.
   – Spuneţi-ne câteva lucruri despre proiectul DENT, pe care l-aţi menţionat ceva mai devreme.
    – Proiectul DENT – Dinamism, Eficienţă şi Noi Tehnologii în medicina dentară – este un proiect strategic, naţional, demarat în octombrie 2010, cu durata de 36 de luni, selectat în cadrul Programului operaţional sectorial de dezvoltare a resurselor umane 2007–2013, cofinanţat din fonduri structurale europene. Alături de SSER, partener principal, care deţine manageriatul proiectului prin dl dr. Florin Lăzărescu, în acest program se regăsesc şi alţi parteneri valoroşi în domeniul stomatologiei naţionale şi europene: Asociaţia Naţională Română de Ortodonţie, Societatea Română de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială şi, cum am menţionat, ESCD.
    – Care sunt obiectivele acestui proiect?
    – Proiectul are ca obiectiv realizarea de cursuri de perfecţionare şi specializare pentru medicii dentişti, cuprinzând teme de estetică dento-facială şi reabilitări estetice în domeniile despre care vorbeam mai devreme: odontoterapie restauratoare, protetică dentară, implantologie orală, ortodonţie, chirurgie orală şi maxilo-facială, dar şi module privind profilaxia afecţiunilor stomatologice, prevenirea poluării şi protecţia mediului în cadrul activităţii de specialitate, precum şi module privind egalitatea de gen, egalitatea de şanse şi respectarea diversităţii. Cel mai important rezultat urmărit prin desfăşurarea proiectului este ca un număr de cel puţin 1.500 de medici dentişti să participe măcar o dată, pe parcursul celor trei ani, la activităţi de formare profesională specifică domeniului, în scopul creşterii calităţii şi eficienţei practicii lor profesionale la nivelul unor standarde europene. Astfel, la recentul Congres, desfăşurat în cadrul DENT, au fost prezenţi 450 de medici dentişti, din care 290 s-au aflat la prima participare în cadrul proiectului. Ne propunem, de asemenea, realizarea, pe direcţia componentei estetice, a unor ghiduri de activitate practică în trei mari domenii: cel al restaurărilor şi reabilitărilor dentare bazate pe adeziune amelo-dentinară, al
chirurgiei oro-maxilo-faciale şi al ortodonţiei. Primul dintre aceste îndreptare este deja elaborat, iar distribuirea lui va începe în toamnă, ca un rezultat al primului an de desfăşurare a proiectului.
    – Cum aţi aprecia aspectul estetic al pacienţilor români din punct de vedere stomatologic?
    – Întrebarea dv. atinge o problemă complexă, care depinde pe de o parte de om, iar pe de altă parte de sistem. Pacientul român nu are o cultură şi o educaţie privind sănătatea în general şi cea orală în special, care să-l motiveze şi să-l îndemne să se îngrijească de aceste aspecte, iar atunci când încearcă să o facă, sistemul nu-i vine în întâmpinare. Asigurările de sănătate prin CNAS au o participare infimă la partea de stomatologie şi sănătate orală. La rândul său, sistemul privat de servicii de sănătate stomatologică are, ca peste tot în lume, plusurile şi minusurile lui, constrângerile cele mai mari fiind de ordin material, motiv pentru care aceste servicii devin din ce în ce mai greu accesibile pentru tot mai mulţi pacienţi. Asta înseamnă că, la o privire de ansamblu, starea de sănătate orală a concetăţenilor noştri în anul 2011 este destul de proastă – dinţi cu leziuni multiple, edentaţii neprotezate, îmbolnăviri parodontale care conduc la numeroase complicaţii, anomalii dento-maxilare netratate –, aspectul estetic fiind la rândul său puternic afectat. S-ar putea deci spune că, la fel ca în alte domenii, suntem pe unul din locurile codaşe şi la frumuseţea zâmbetului. Nu-mi este uşor să fac o asemenea afirmaţie, fiindcă eu cred în continuare că avem multe resurse şi posibilităţi pentru a îmbunătăţi situaţia, dar, din păcate, pentru moment, aceasta este realitatea.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.