În ultimii 23 de ani, natalitatea în România a scăzut dramatic – practic nu mai există judeţ în ţară cu spor natural pozitiv. De curând, la Iaşi, a avut loc o conferinţă de pediatrie, cu caracter regional, de unde prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, ne prezintă temele abordate, într-un interviu realizat de Dumitru Şerban.

"> Copiii sunt bolnavi, dar sunt din ce în ce mai puţini - Viața Medicală
Diverse

Copiii sunt bolnavi, dar sunt din ce în ce mai puţini

de Dumitru ŞERBAN - iun. 25 2013
Copiii sunt bolnavi, dar sunt din ce în ce mai puţini

În ultimii 23 de ani, natalitatea în România a scăzut dramatic – practic nu mai există judeţ în ţară cu spor natural pozitiv. De curând, la Iaşi, a avut loc o conferinţă de pediatrie, cu caracter regional, de unde prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, ne prezintă temele abordate, într-un interviu realizat de Dumitru Şerban.

Ediţia a 26-a a conferinţei naţionale Zilele pediatriei ieşene „N. N. Trifan“, organizate de Clinica V pediatrie din Spitalului Clinic de Urgenţe pentru Copii „Sf. Maria“ Iaşi, sub egida Societăţii Române de Pediatrie, Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi (Secţia pediatrie), UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi şi Colegiului judeţean al medicilor, în perioada 23–25 mai 2013. Despre o parte din temele abordate, precum şi despre obiectivele evenimentului, l-am provocat la dialog pe prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie şi al conferinţei.

 

   Domnule profesor, oferiţi-ne câteva argumente despre manifestare.
   – În urmă cu 26 de ani, a fost o iniţiativă apreciabilă a profesorului N. N. Trifan, care, din păcate, nu mai este printre noi. A fost un om cu un spirit organizatoric special şi a avut ideea să organizeze o conferinţă de pediatrie cu caracter regional, prin intermediul căreia să fie invitate, la Iaşi, personalităţi din lumea medicală, atât din ţară, cât şi din străinătate, dar în mod special din Republica Moldova şi Ucraina.
   Anul acesta aţi avut invitaţi din afara graniţelor ţării?
   – Am avut invitaţi doi profesori foarte valoroşi din Algeria: Abderrahmann Boufersaoui şi Youssef Sadi, care au discutat despre aspiraţia de corpi străini la copii – experienţă bazată pe 2.398 de cazuri în divizia de pediatrie a spitalului Bologhine-Algiers, respectiv tratamentul cu factor VII activ recombinant în deficienţa severă de factor VII la copil.
   În prima zi a manifestării, aţi prezentat boala de reflux gastroesofagian în copilărie.
   – Este un capitol de patologie pe care-l consider esenţial, BRGE este foarte întâlnită atât la copil, cât şi la adult; din păcate, în pediatrie, este destul de puţin cunoscută. Concret, cele mai importante tratate de pediatrie îi dedică spaţiu foarte mic în raport cu implicarea sa în probleme multiple de patologie. Printre consecinţe, amintesc vărsăturile, lipsa creşterii în greutate, anemia şi, bineînţeles, cele mai dificile, tulburările nutriţionale în care falimentul creşterii este pe primul plan şi se ajunge la schimbarea comportamentului copilului. Apoi, dificile sunt simptomele respiratorii şi aici intră manifestările de tip asmatiform cu wheezing recurent şi alte tulburări respiratorii – faringită, laringită, otită etc. După cum se poate constata, în centrul atenţiei este refluxul. În ultimii ani, la diferite congrese, am prezentat aspecte şi faţete ale refluxului, cred că subiectul este acum relativ bine cunoscut în ţară.
   – Cum stau lucrurile în ceea ce priveşte alimentaţia sugarului în primul an de viaţă?
   – În cariera mea, am întâlnit situaţii în care, de exemplu, mamele cred că alimentaţia la sân este eronată pentru că laptele-i apos sau că, pur şi simplu, are ea nişte consecinţe estetice şi pune în cântar perspectiva negativă de a face implant cu silicon sau diverse operaţii estetice; ar fi toate acestea, legate de alăptarea copiilor. Este incorect, pentru că, de fapt, când o mamă are un material biologic bun, poate alăpta cinci copii şi rămâne normală din punctul de vedere al glandelor mamare şi al sânilor. În acelaşi timp, furaţi de probleme şi de mecanisme sofisticate, imunologice sau de altă natură, nu se spun lucrurile esenţiale. Concret, naşterea pe cale naturală este mai bună decât prin cezariană, alimentaţia la sânul mamei este esenţială, administrarea de preparate de fier după trei luni este obligatorie, chiar şi atunci când se dau preparate îmbogăţite şi trebuie să ţii pasul cu greutatea ideală. În contextul greutăţii copilului, toată lumea trebuie să ştie că un nou-născut care are trei kilograme trebuie să îşi dubleze greutatea la patru luni şi să o tripleze la un an de zile. Sunt o serie de noţiuni, absolut elementare, pe care trebuie să le cunoască în primul rând medicii. Şi nu toţi le cunosc! Apoi, cadrele medii – şi aici mă refer la asistente şi moaşe – şi mai ales mama trebuie să cunoască toate acestea. Sunt lucruri de bun-simţ, pe care trebuie să le respectăm, dar vedem că nu sunt respectate şi aplicate în viaţa de zi cu zi.
   Aţi amintit de asistentele medicale. În cadrul manifestării, a fost organizat şi simpozionul asistenţilor medicali. Practic, ţineţi cont de întreaga echipă?
   – Mai mult decât atât, eu consider că asistentele medicale sunt şi trebuie să fie într-o legătură foarte strânsă cu medicul specialist. Trebuie să ţinem cont de formarea continuă a lor, pentru că astăzi asistentele sunt cultivate, au absolvit studii universitare şi sunt, cred eu, aproape de ceea ce înseamnă cunoştinţele şi performanţele medicilor. Un lucru foarte important este statutul acestora, respectul şi aprecierea muncii lor sunt esenţiale pentru dezvoltarea corectă şi, evident, îngrijirea cât mai bună, a copiilor. Medicul specialist stă o jumătate de oră – o oră pe zi cu bolnavul în spital, dar douăzeci şi trei de ore stau asistentele şi acestea trebuie să înţeleagă şi să simtă exact gesturile necesare, utile şi în acelaşi timp şi ideile pe care medicul specialist le doreşte a fi puse în practică.
   Copiii, astăzi, sunt bolnavi?
   – Trag un semnal de alarmă, copiii sunt bolnavi, dar sunt din ce în ce mai puţini. Este o problemă de interes naţional şi observ că este tratată cu apatie maximă. În România, natalitatea s-a prăbuşit în ultimii douăzeci şi trei de ani. În momentul de faţă, nu mai există niciun judeţ din România cu spor natural pozitiv. La nivel naţional, se moare mai mult decât se naşte, ceea ce înseamnă că în douăzeci-treizeci de ani românii vor fi minoritari în ţara lor. Ideea este că natalitatea, aşa scăzută cum este ea, nu se realizează pe seama păturilor sociale favorizate ale populaţiei, ci pe populaţiile cele mai sărace, cu diverse probleme, inclusiv psihice, care fac şi câte zece copii. Pe de altă parte, oamenii inteligenţi, cu un genom pozitiv, aleargă după bani, după carieră şi fac copii puţini. Fetele, din dorinţa de autonomie, se mărită după 30 de ani şi după ce au consumat anticoncepţionale şi nu prea mai rămân gravide. Iată că putem vorbi şi despre infertilitate sau sterilitate, probleme care, pe termen lung, vor avea efect devastator asupra natalităţii. Şi, acum, mă întorc la întrebarea dumneavoastră. Sigur, sunt bolnavi copiii între zero şi un an, sugarii, dar sunt bolnavi, de asemenea, copiii ale căror mame sunt plecate în străinătate, pentru că aici este o componentă psihică, frustrarea, izolarea copilului faţă de mamă, atunci când el are nevoie maximă de ea.
   Câteva concluzii ale manifestării?
   – Cred că a fost un succes din punct de vedere profesional, prin faptul că s-au discutat aspecte practice, de exemplu, de gastroenterologie, deci patologie digestivă, cea mai frecvent întâlnită la copii. Un alt câştig este că am oferit acces la conferinţă multor cadre didactice tinere. Un astfel de eveniment nu poate fi decât un mod pragmatic de formare şi afirmare a tinerilor de azi, specialiştii de mâine.

 

   În paralel cu Zilele pediatriei ieşene „N. N. Trifan“, s-au desfăşurat şi conferinţa „Abordări interdisciplinare în tulburările de limbaj la vârsta copilăriei“ şi workshopul „Exemple de bune practici în terapia tulburărilor de limbaj“, organizate de UMF „Gr. T, Popa“ Iaşi, Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională şi Colegiul naţional al logopezilor „Oraţio“. Preşedintele conferinţei a fost dr. Georgeta Burlea, de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi. Participanţii au concluzionat că trebuie creat un cadru legislativ adecvat pentru formarea teoretică şi practică a specialiştilor terapeuţi în domeniul logopediei. În Uniunea Europeană, logopezii sunt pregătiţi prin colegiile de logopedie (francezii le numesc „Écoles d’Orthophonie“) sau institutele de logopedie din cadrul universităţilor de medicină. Este necesară recunoaşterea profesiei prin lege, pentru ca toate persoanele, indiferent de logopatia de care suferă, să beneficieze de asistenţă de specialitate. Logopezii astfel pregătiţi vor putea diagnostica, trata şi prognoza corect tulburările de limbaj şi vor putea participa, individual sau în cadrul echipelor interdisciplinare, la proiecte de cercetare cu aplicabilitate largă în sănătate.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe