În premieră pentru ginecologia din ţara noastră, Capitala a găzduit, recent, Primul Congres Naţional de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie (organizat de SRCMIG) şi al 8-lea Congres Internaţional AAGL (American Association of Gynecologic Laparoscopists). O relatare de la amplul eveniment – peste 800 de participanţi – în articolul semnat de dna dr. Maria Dragotă.
Am
condus o sesiune în care s-a discutat despre histeroscopia de cabinet şi de ambulatoriu, o metodă introdusă în
ultimii 30 de ani. Din 1995, am promovat această nouă tehnică de diagnostic şi
tratament la noi, datorită posibilităţii oferite prin Ministerul Sănătăţii, la
acea vreme, de a studia cu un mare profesor din Olanda. Tema e extrem de actuală,
iar concluzia sesiunii a fost, aşa cum spunea unul din lectori, dr. Osama
Shawki (Cairo), că histeroscopia de cabinet este la fel de utilă şi de simplu
de utilizat ca telefonul mobil. Are mare fiabilitate şi e uşor acceptată de
pacientă, nu provoacă dureri. La acest moment, e practicată destul de mult, e
mai puţin costisitoare ca investiţie, curba de învăţare e mult mai rapidă decât
în cazul laparoscopiei. Ar trebui să fie prezentă în orice cabinet de
ginecologie.
Am
absolvit medicina la Timişoara, în 1990, am lucrat în Timişoara zece ani la
chirurgie oncologică, apoi, în 2001, am mers în SUA. Actualmente sunt în
practică privată în Denver, Colorado, asistent universitar la Facultatea de
Medicină de aici, fac foarte multe histerectomii robotice, asta e pasiunea mea.
Am văzut că în România nu există foarte multă experienţă în acest domeniu,
vreau să mă implic să se dezvolte programele de ginecologie robotică. Am avut o
lucrare despre histeroscopia în cabinet,
în care am prezentat cum o efectuez concret, cum este designul camerei unde fac
aceste proceduri în cabinet, protocolul pe care îl folosesc – anestezie locală şi
câteva medicamente orale. Am fost stresat la început, dar am constatat că ele
decurg foarte bine şi cred că se pot face şi în România de rutină. O
histeroscopie la cabinet costă poate de zece ori mai puţin decât în spital, dar
costurile pentru societate sunt mult mai mici iar rezultatele sunt aceleaşi. Nu
e deloc o procedură complicată. O singură pacientă a avut greţuri şi vărsături,
probabil din cauza medicamentelor. Era un aspect de care nu îmi dădusem seama
până atunci, multe paciente veneau fără să mănânce înainte nimic, aşa că am
schimbat protocolul, le-am spus să ia micul dejun, apoi să vină pentru
investigaţie şi n-au mai fost probleme.
Sunt cadru didactic la Eastern Virginia School of Medicine. Am absolvit Facultatea de Medicină din Constanţa, în 1998. Sunt de zece ani în SUA, unde practic medicina, la început în Baltimore, acum în Virginia, la departamentul de obstetrică-ginecologie, unde lucrez cu studenţi, rezidenţi, asigurând programul de învăţământ în disciplină. Avem şi un departament de cercetare foarte activ, suntem interesaţi pe mai multe planuri: cercetare fundamentală, să descoperim diferite tratamente hormonale în sarcină cu aplicare la om, lucrând pe primate (babuini), apoi cercetare clinică pentru reducerea riscului de encefalopatie neonatală, să găsim factori de comorbiditate pentru aceasta şi să îmbunătăţim prognosticul acestor copii. În ceea ce priveşte chirurgia minim invazivă, am dezvoltat în clinica noastră toată gama de proceduri de histeroscopie diagnostică, operatorie, cu ligatură de trompe uterine folosind proceduri Essure, de asemenea ablaţii de endometru cu tehnologii moderne etc. Sunt onorată să particip la acest congres, invitată de dl. conf. dr. Nicolae Suciu. Am o prezentat istoricul histeroscopiei, începând cu primele încercări de explorare a cavităţii uterine, până la noile tehnologii, foarte dezvoltate, utilizate în medicina modernă. Am stabilit contacte pentru viitoare colaborări, fie prin studii, fie prin traininguri. Tehnologiile evoluează cu paşi foarte rapizi şi acolo suntem mereu supuşi noutăţilor, diferite companii vin să ne prezinte ultimele tehnologii în domeniul histeroscopiei, de exemplu histeroscop de 6 mm, morcelator pentru îndepărtarea polipilor şi fibroamelor uterine. Este un domeniu foarte dinamic la care trebuie să ne adaptăm, o dată pentru cerinţa pieţei, pentru că avem paciente care vin şi ne cer aceste proceduri, aflând de pe internet, de la prieteni. Apoi, trebuie să fim la curent cu instrumentele noi, să învăţăm să le folosim, să devenim cei mai buni, având în vedere concurenţa în domeniu. În acelaşi timp, e nevoie să folosim procedurile cele mai bune şi mai sigure pentru paciente, deoarece sistemul de litigii medicale, cu asigurările de malpraxis, constituie un factor foarte important în practica de obstetrică-ginecologie din SUA.
Tema
sesiunii pe care am moderat-o a fost impactul pe care îl pot avea noile
tehnologii laparoscopice în rezolvarea aspectelor de infertilitate feminină. Acest subiect presupune efortul concertat
al multor specialişti. Ginecologii care practică astfel de operaţii sunt o
componentă esenţială, alături de endocrinologi, embriologi ş.a.m.d. Tehnicile
asistate laparoscopic s-au îmbunătăţit remarcabil în ultimii ani şi succesul
lor este dovedit, iar această sesiune a vrut să aducă la iveală noutăţile.
Tehnicile pe care le utilizăm în România sunt absolut identice cu ce se practică
în lumea mai avansată tehnologic, din acest punct de vedere putem spune că
centrele de excelenţă din România funcţionează cel puţin la un nivel bun.
Sigur că deosebirile pot să vină din faptul că numărul centrelor de referinţă
din statele avansate e mult mai mare decât cele câteva de la noi, unde accesul şi
accesibilitatea sunt mai limitate. Sunt ameliorări ale tehnicilor, rezultate
mai bune în funcţie de abordul minim invaziv folosit, în esenţă tot de
chirurgie uterină şi tubară vorbim, reconstrucţie tubară, uterină, aspecte
legate de fertilitatea după sarcină tubară. E nevoie de diseminarea informaţiilor
existente la cel mai nou nivel al lor. Faptul că s-au întâlnit atât de mulţi
specialişti în aceste zile aici a confirmat nivelul medicinii noastre. Îl avem
în mijlocul nostru pe profesorul Gian Carlo di Renzo, lider mondial în
domeniului medicinii perinatale. Sănătatea femeii presupune şi aceste tipuri de
intervenţii chirurgicale, menţinerea capacităţii reproductive, starea de bine
la toate vârstele. Grija pentru buna desfăşurare a unei sarcini, pentru buna
creştere a copilului in utero înseamnă
efortul conjugat al multor specialităţi conexe sau supraspecializări.
Am
prezentat cazuistica de 76 de cancere de col şi de corp uterin operate cu
echipamentul robotic da Vinci în Clinica de chirurgie generală a Spitalului
Fundeni. Cred că în momentul de faţă suntem singurul centru unde se operează
astfel această patologie, care oferă nişte avantaje: nu numai că e minim
invazivă, ci permite o chirurgie de mare fineţe, sub microscop, cu evidenţierea
structurilor la o mărire de şase-opt ori, ceea ce permite înlăturarea în
întregime a ţesuturilor canceroase şi menajarea structurilor importante care
trec pe acolo. Sperăm de la acest tip de chirurgie o supravieţuire mai bună a
pacientelor şi mai puţine complicaţii urologice, sexuale, urinare etc. În
principiu, aproape nu există contraindicaţii, e metoda care, după succesul din
urologie, în ginecologia oncologică şi-a găsit un loc foarte bun. Aceste cazuri
nu au fost selectate, le-am operat în ordinea internării lor, în cei patru ani
de când facem acest tip ce chirurgie. Lucrăm împreună cu prof. dr. Rodica
Anghel, directoarea Institutului Oncologic Bucureşti, şefa departamentului de
radioterapie. Colaborăm deoarece radioterapia e o componentă centrală a
tratamentului acestor bolnave. La acest congres, am condus, împreună cu dna
prof. dr. Kate O’Hanlan, de la San Francisco, şi prof. dr. Nicolae Poiană, o
sesiune dedicată chirurgiei oncologice a
aparatului genital feminin, aici şi-a găsit locul şi comunicarea mea.
Sesiunea a cuprins trei comunicări ale grupului american condus de dr O’Hanlan,
dedicate limfadenectomiei laparoscopice în cancerele ginecologice, un alt autor
a fost dr. Joong Sub Choi, care s-a referit la limfadenectomiile paraaortice,
dar realizate pe cale transperitoneală, şi au fost foarte interesante şi
comunicările dedicate histerectomiei radicale laparoscopice, ale grupului
condus de prof. dr. Adrian Streteanu.
Conduc
departamentul de obstetrică-ginecologie al Universităţii din Perugia şi am
câteva funcţii internaţionale: vicepreşedinte al Asociaţiei Mondiale de Medicină
Perinatală, secretar al New European Surgical Academy, redactor şef al Journal of Maternal-Fetal and Neonatal
Medicine. Azi sunt aici nu doar pentru că sunt bun prieten cu conf. dr. N.
Suciu, organizatorul congresului, dar şi deoarece conferenţiez, ca în multe
alte locuri ale lumii, despre beneficiile
şi rolul progesteronului în medicina materno-fetală. Progesteronul e o
moleculă foarte veche, a fost descoperit în 1933, sintetizat în 1935, a fost
propus în aproape toate tratamentele, de la sângerări menstruale anormale la
hiperplazie endometrială sau contracepţie şi în sarcină, mai ales în evitarea
avortului. Dar rolul acestui hormon nu a fost clar definit, deoarece există două
mari probleme: sunt foarte puţine studii bune, randomizate, controlate;
progesteronul a intrat în arsenalul nostru, a fost utilizat fără multe efecte
adverse, e dificil când începi să utilizezi un medicament să îl compari cu...
nimic. A doua problemă: progesteronul a fost utilizat în diferite doze şi căi
de administrare. În ultimii 20 de ani, investigatori buni au stabilit rolul
major al progesteronului în sarcină. Sunt trei domenii mari în care
progesteronul e important. Când ovulaţia duce la concepţie, creşterea
progesteronului va determina modificări ale endometrului, care devine decidua,
se pregăteşte pentru implantarea oului. Apoi, progesteronul ajută la toleranţa
noilor celule ale produsului de concepţie, care e un fel de transplant. Substanţa
ce este produsă de limfocitele T – PIBF (progesterone
induced blocking factor) – protejează fătul, prin creşterea imunotoleranţei,
el nu e respins de organismul mamei. În al treilea rând, progesteronul scade
contractilitatea uterină, o inhibă, mecanism util pentru menţinerea uterului
coalescent pentru sarcină. Aceste roluri le are doar progesteronul natural.
Progesteronul e dificil de administrat oral, e metabolizat rapid de ficat, aşa
că multe companii au dezvoltat derivaţi, progestine orale, pentru contracepţie
– levonorgestrel, medoxiprogesteron acetat etc., dar aceste medicamente nu au
aceeaşi activitate ca progesteronul natural. Progesteronul micronizat se
administrează pe cale vaginală, este absorbit de mucoasă, are acţiune locală,
nu ajunge în circulaţia generală. Sunt câteva studii importante cu progesteron
la femei cu pierderi de sarcină repetate. Progesteronul e dat oricărei femei
care va face tratament pentru infertilitate şi a fost propus, susţinut cu
dovezi, pentru prevenirea naşterilor înainte de termen. La femeile care au avut
o naştere prematură anterioară, cu cervix scurt (sub 2 cm), tratamentul cu
progesteron reduce cu 50% naşterile premature. Sunt schimbări mari în practica
medicinii fetale, în societăţile vestice femeile au mai puţini copii, fac copii
mai târziu, e o creştere a greutăţii populaţiei feminine. Toate acestea schimbă
atitudinea noastră, deoarece sarcina are riscuri mai mari, sindrom metabolic,
diabet, apar probleme ale fătului. Avem mai puţine proceduri invazive decât în
trecut. Amniocenteza detecta probleme, dar acum e mai simplu, prin analiza
sângelui matern. În el se găsesc celule fetale, ADN fetal şi prin tehnicile noi
de biologie moleculară poţi afla tot. Cu ultrasunete, cu proceduri neinvazive
detecţia riscului va fi mai uşoară, dar din nefericire sarcina va fi la risc
mai mare. Ca să avem copii sănătoşi ne trebuie medicină perinatală bună, dar
mai ales un stil de viaţă sănătos. Am o bună colaborare cu medicii români, unii
au făcut training la clinica mea. Ţin cursuri la Cluj şi Bucureşti. Am stabilit
un protocol de cercetare pentru naşterea prematură, vrem să găsim factorii
specifici pentru populaţia din România.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe