În premieră pentru ginecologia din ţara noastră, Capitala a găzduit, recent, Primul Congres Naţional de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie (organizat de SRCMIG) şi al 8-lea Congres Internaţional AAGL (American Association of Gynecologic Laparoscopists). O relatare de la amplul eveniment – peste 800 de participanţi – în articolul semnat de dna dr. Maria Dragotă.

 "> Cooperare româno-americană în chirurgia ginecologică minim invazivă - Viața Medicală
Diverse

Cooperare româno-americană în chirurgia ginecologică minim invazivă

de Dr. Maria DRAGOTĂ - iul. 27 2012
Cooperare româno-americană în chirurgia ginecologică minim invazivă

În premieră pentru ginecologia din ţara noastră, Capitala a găzduit, recent, Primul Congres Naţional de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie (organizat de SRCMIG) şi al 8-lea Congres Internaţional AAGL (American Association of Gynecologic Laparoscopists). O relatare de la amplul eveniment – peste 800 de participanţi – în articolul semnat de dna dr. Maria Dragotă.

 

     Societatea Română de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie (SRCMIG) şi Asociaţia Americană a Laparoscopiştilor Ginecologi (AAGL), în colaborare cu Societatea Română de Obstetrică şi Ginecologie, Asociaţia Română de Chirurgie Endoscopică, Societatea Română de Uroginecologie şi UMF „Carol Davila Bucureşti“, cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, au organizat, în premieră, Primul Congres Naţional de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie şi al 8-lea Congres Internaţional AAGL.
     Cele nouă cursuri precongres, susţinute de experţi americani şi români, au abordat teme ce trebuie cunoscute şi aplicate de specialiştii în domeniu: anatomia chirurgicală a pelvisului femeii, histeroscopie operatorie, tehnici laparoscopice avansate în afecţiuni benigne şi maligne, chirurgie robotică, suturi laparoscopice intra- şi extracorporale, histerectomia pe cale vaginală, uroginecologie.
     Ampla reuniune, cu peste 800 de participanţi, beneficiind de lectori de marcă din SUA, Japonia, India, Brazilia, Grecia, România etc., a constituit prilejul de a discuta subiecte de actualitate: oncologie, histeroscopie, histerectomie/miomec­tomie, endometrioză, probleme reproductive, uroginecologie, laparoscopie generală. Au fost foarte multe prezentări video, prin care lectorii au adus la cunoştinţa asistenţei experienţa proprie. La finalul programului ştiinţific foarte dens – desfăşurat simultan în două săli – a avut loc o sesiune live de chirurgie, cu două operaţii transmise de la Spitalul Polizu (IOMC) Bucureşti, respectiv Spitalul Municipal Cluj-Napoca.
     Două sesiuni au fost dedicate endometriozei. Dr. Carla da Costa (Rouen) a prezentat colonoscopia virtuală în diagnosticul endometriozei recto-genitale şi diseminate. Aceasta permite anticiparea abordării chirurgicale pentru localizările rectale şi trebuie încorporată în evaluarea preoperatorie a pacientelor cu endometrioză intestinală. Despre managementul laparoscopic al chisturilor endometriozice şi al rezervei ovariene a discutat dr. George Pados (Salonic). Aspiraţia laparoscopică a chisturilor este asociată cu risc înalt de recurenţă (80–100%); chistectomia laparoscopică constituie prima alegere pentru tratamentul conservator al endometriozei; tratamentul endometriomului ovarian trebuie să fie individualizat, luând în considerare nu numai simptomele, ratele de graviditate sau pe cele de recurenţă, ci şi funcţia şi rezerva ovariană după chirurgie. Dr. Masaaki Andou (Osaka) a prezentat rezecţia radicală şi tehnica reconstructivă pentru endometrioza intestinală şi/sau ureterală, iar prof. dr. Marco Pinho de Oliveira (Rio de Janeiro) a explicat când şi cum se practică chirurgia laparoscopică pentru endometrioza profund infiltrativă la pacientele cu infertilitate.
     În cadrul celor patru sesiuni de laparoscopie generală, prof. dr. Kate O’Hanlan a oferit ponturi în disecţiile detaliate ale histerectomiei totale laparoscopice, iar dr. Tae Joong Kim a detaliat beneficiile chirurgiei single port (printr-un singur orificiu). Chirurgia minim invazivă în ginecologia pediatrică a fost tema abordată de dr. Robert K. Zurawin (Houston). Prof. dr. Adrian Stretean şi colab. au susţinut şi exemplificat utilizarea chirurgiei laparoscopice pentru chisturile ovariene, dr. Joong Sub Choi (Seul) – pentru cancerul ovarian, iar prof. dr. Mihai Lucan şi colab. – pentru afecţiunile ginecologice la pacientele cu transplant renal. Chirurgia laparoscopică şi cea robotică nu sunt scutite de complicaţii – aduse în discuţie de dr. Javier Magrina (Phoenix). Conceptul de chirurgie minim invazivă a fost prezentat de conf. dr. Petre Chitulea.
     Prezentăm, în cele ce urmează, o serie de concluzii formulate de câţiva dintre speakerii reuniunii de la Bucureşti.
 
Histeroscopia ar trebui să se facă în orice cabinet de ginecologie
Prof. dr. Gabriel Bănceanu

Am condus o sesiune în care s-a discutat despre histeroscopia de cabinet şi de ambulatoriu, o metodă introdusă în ultimii 30 de ani. Din 1995, am promovat această nouă tehnică de diagnostic şi tratament la noi, datorită posibilităţii oferite prin Ministerul Sănătăţii, la acea vreme, de a studia cu un mare profesor din Olanda. Tema e extrem de actuală, iar concluzia sesiunii a fost, aşa cum spunea unul din lectori, dr. Osama Shawki (Cairo), că histeroscopia de cabinet este la fel de utilă şi de simplu de utilizat ca telefonul mobil. Are mare fiabilitate şi e uşor acceptată de pacientă, nu provoacă dureri. La acest moment, e practicată destul de mult, e mai puţin costisitoare ca investiţie, curba de învăţare e mult mai rapidă decât în cazul laparoscopiei. Ar trebui să fie prezentă în orice cabinet de ginecologie.

Histeroscopiile din cabinetul meu
Dr. Victor Dabelea

Am absolvit medicina la Timişoara, în 1990, am lucrat în Timişoara zece ani la chirurgie oncologică, apoi, în 2001, am mers în SUA. Actualmente sunt în practică privată în Denver, Colorado, asistent universitar la Facultatea de Medicină de aici, fac foarte multe histerectomii robotice, asta e pasiunea mea. Am văzut că în România nu există foarte multă experienţă în acest domeniu, vreau să mă implic să se dezvolte programele de ginecologie robotică. Am avut o lucrare despre histeroscopia în cabinet, în care am prezentat cum o efectuez concret, cum este designul camerei unde fac aceste proceduri în cabinet, protocolul pe care îl folosesc – anestezie locală şi câteva medicamente orale. Am fost stresat la început, dar am constatat că ele decurg foarte bine şi cred că se pot face şi în România de rutină. O histeroscopie la cabinet costă poate de zece ori mai puţin decât în spital, dar costurile pentru societate sunt mult mai mici iar rezultatele sunt aceleaşi. Nu e deloc o procedură complicată. O singură pacientă a avut greţuri şi vărsături, probabil din cauza medicamentelor. Era un aspect de care nu îmi dădusem seama până atunci, multe paciente veneau fără să mănânce înainte nimic, aşa că am schimbat protocolul, le-am spus să ia micul dejun, apoi să vină pentru investigaţie şi n-au mai fost probleme.

Istoricul unei metode de diagnostic şi terapie
Dr. Adina Maniu

 

Sunt cadru didactic la Eastern Virginia School of Medicine. Am absolvit Facultatea de Medicină din Constanţa, în 1998. Sunt de zece ani în SUA, unde practic medicina, la început în Baltimore, acum în Virginia, la departamentul de obstetrică-ginecologie, unde lucrez cu studenţi, rezidenţi, asigurând programul de învăţământ în disciplină. Avem şi un departament de cercetare foarte activ, suntem interesaţi pe mai multe planuri: cercetare fundamentală, să descoperim diferite tratamente hormonale în sarcină cu aplicare la om, lucrând pe primate (babuini), apoi cercetare clinică pentru reducerea riscului de encefalopatie neonatală, să găsim factori de comorbiditate pentru aceasta şi să îmbunătăţim prognosticul acestor copii. În ceea ce priveşte chirurgia minim invazivă, am dezvoltat în clinica noastră toată gama de proceduri de histeroscopie diagnostică, operatorie, cu ligatură de trompe uterine folosind proceduri Essure, de asemenea ablaţii de endometru cu tehnologii moderne etc. Sunt onorată să particip la acest congres, invitată de dl. conf. dr. Nicolae Suciu. Am o prezentat istoricul histeroscopiei, începând cu primele încercări de explorare a cavităţii uterine, până la noile tehnologii, foarte dezvoltate, utilizate în medicina modernă. Am stabilit contacte pentru viitoare colaborări, fie prin studii, fie prin traininguri. Tehnologiile evoluează cu paşi foarte rapizi şi acolo suntem mereu supuşi noutăţilor, diferite companii vin să ne prezinte ultimele tehnologii în domeniul histeroscopiei, de exemplu histeroscop de 6 mm, morcelator pentru îndepărtarea polipilor şi fibroamelor uterine. Este un domeniu foarte dinamic la care trebuie să ne adaptăm, o dată pentru cerinţa pieţei, pentru că avem paciente care vin şi ne cer aceste proceduri, aflând de pe internet, de la prieteni. Apoi, trebuie să fim la curent cu instrumentele noi, să învăţăm să le folosim, să devenim cei mai buni, având în vedere concurenţa în domeniu. În acelaşi timp, e nevoie să folosim procedurile cele mai bune şi mai sigure pentru paciente, deoarece sistemul de litigii medicale, cu asigurările de malpraxis, constituie un factor foarte important în practica de obstetrică-ginecologie din SUA.

 

Eforturi conjugate
Prof. dr. Radu Vlădăreanu

 

Tema sesiunii pe care am moderat-o a fost impactul pe care îl pot avea noile tehnologii laparoscopice în rezolvarea aspectelor de infertilitate feminină. Acest subiect presupune efortul concertat al multor specialişti. Ginecologii care practică astfel de operaţii sunt o componentă esenţială, alături de endocrinologi, embriologi ş.a.m.d. Tehnicile asistate laparoscopic s-au îmbunătăţit remarcabil în ultimii ani şi succesul lor este dovedit, iar această sesiune a vrut să aducă la iveală noutăţile. Tehnicile pe care le utilizăm în România sunt absolut identice cu ce se practică în lumea mai avansată tehnologic, din acest punct de vedere putem spune că centrele de excelenţă din România funcţio­nează cel puţin la un nivel bun. Sigur că deosebirile pot să vină din faptul că numărul centrelor de referinţă din statele avansate e mult mai mare decât cele câteva de la noi, unde accesul şi accesibilita­tea sunt mai limitate. Sunt ameliorări ale tehnicilor, rezultate mai bune în funcţie de abordul minim invaziv folosit, în esenţă tot de chirurgie uterină şi tubară vorbim, reconstrucţie tubară, uterină, aspecte legate de fertilitatea după sarcină tubară. E nevoie de diseminarea informaţiilor existente la cel mai nou nivel al lor. Faptul că s-au întâlnit atât de mulţi specialişti în aceste zile aici a confirmat nivelul medicinii noastre. Îl avem în mijlocul nostru pe profesorul Gian Carlo di Renzo, lider mondial în domeniului medicinii perinatale. Sănătatea femeii presupune şi aceste tipuri de intervenţii chirurgicale, menţinerea capacităţii reproductive, starea de bine la toate vârstele. Grija pentru buna desfăşurare a unei sarcini, pentru buna creştere a copilului in utero înseamnă efortul conjugat al multor specialităţi conexe sau supraspecializări. 

Metodă de sterilizare histeroscopică
Dr. Adrian Balica
Sunt asistent universitar la University of Medicine and Dentistry of New Jersey – Robert Wood Johnson Medical School, New Brunswick, New Jersey, în acelaşi timp directorul de program pentru chirurgie ginecologică minim invazivă şi conduc programul de sonografie ginecologică. Sunt membru AAGL, considerată una din cele mai inovative societăţi. Congresele sunt foarte greu de organizat – din acest punct de vedere, dl conf. dr. Suciu a făcut o treabă extraordinară. Invitaţii străini, pe care îi cunoşteam din SUA, sunt de top, cei care au scris laparoscopia în Statele Unite şi în general în lume. Fiind primul congres, am crezut că va fi mai mic, dar sunt impresionat de interesul românilor, de numărul de participanţi, am cunoscut şi recunoscut mulţi colegi. Am vrut să-mi aduc şi eu contribuţia la succesul românilor în laparoscopie şi în chirurgia minim invazivă. Doresc să particip şi în viitor, de acum trebuie să organizăm programe în diverse centre universitare, să-şi dezvolte o echipă, care să aibă sprijinul necesar din partea conducerii.
    Am prezentat o lucrare despre sterilizarea histeroscopică. Tradiţional, contracepţia şi sterilizarea se făceau cu metode medicamentoase sau cu laparoscopie. Acum avem varianta unor proceduri la cabinet, în timp scurt, cu complicaţii foarte reduse. Tot ceea ce facem nu facem pentru noi, ci pentru paciente. Modul de acţiune optim: procedura să fie cât mai sigură, mai puţin invazivă, să atingă scopul dorit. Metoda Essure e destul de utilizată, din 2002 până acum sunt aproximativ 400.000 de proceduri efectuate, cu bune rezultate. Nu e limitată de o tehnologie deosebită pe care trebuie s-o cumperi, de un spaţiu spitalicesc. E o procedură scumpă, când ne uităm la costuri pentru pacientă, dar e oricum mai ieftină decât altele. Dispozitivul e cam 3.000 de dolari, în SUA sistemul de asigurări acoperă procedura şi o încurajează, deoarece costurile sunt mai mici şi pentru ei în cabinet.

 
Experienţa noastră cu da Vinci
Conf. dr. Cătălin Vasilescu

Am prezentat cazuistica de 76 de cancere de col şi de corp uterin operate cu echipamentul robotic da Vinci în Clinica de chirurgie generală a Spitalului Fundeni. Cred că în momentul de faţă suntem singurul centru unde se operează astfel această patologie, care oferă nişte avantaje: nu numai că e minim invazivă, ci permite o chirurgie de mare fineţe, sub microscop, cu evidenţierea structurilor la o mărire de şase-opt ori, ceea ce permite înlăturarea în întregime a ţesuturilor canceroase şi menajarea structurilor importante care trec pe acolo. Sperăm de la acest tip de chirurgie o supravieţuire mai bună a pacientelor şi mai puţine complicaţii urologice, sexuale, urinare etc. În principiu, aproape nu există contraindicaţii, e metoda care, după succesul din urologie, în ginecologia oncologică şi-a găsit un loc foarte bun. Aceste cazuri nu au fost selectate, le-am operat în ordinea internării lor, în cei patru ani de când facem acest tip ce chirurgie. Lucrăm împreună cu prof. dr. Rodica Anghel, directoarea Institutului Oncologic Bucureşti, şefa departamentului de radioterapie. Colaborăm deoarece radioterapia e o componentă centrală a tratamentului acestor bolnave. La acest congres, am condus, împreună cu dna prof. dr. Kate O’Hanlan, de la San Francisco, şi prof. dr. Nicolae Poiană, o sesiune dedicată chirurgiei oncologice a aparatului genital feminin, aici şi-a găsit locul şi comunicarea mea. Sesiunea a cuprins trei comunicări ale grupului american condus de dr O’Hanlan, dedicate limfadenectomiei laparoscopice în cancerele ginecologice, un alt autor a fost dr. Joong Sub Choi, care s-a referit la limfadenectomiile paraaortice, dar realizate pe cale transperitoneală, şi au fost foarte interesante şi comunicările dedicate histerectomiei radicale laparoscopice, ale grupului condus de prof. dr. Adrian Streteanu.

Sarcina are riscuri mai mari decât în trecut
Prof. dr. Gian Carlo di Renzo

Conduc departamentul de obstetrică-ginecologie al Universităţii din Perugia şi am câteva funcţii internaţionale: vicepreşedinte al Asociaţiei Mondiale de Medicină Perinatală, secretar al New European Surgical Academy, redactor şef al Journal of Maternal-Fetal and Neonatal Medicine. Azi sunt aici nu doar pentru că sunt bun prieten cu conf. dr. N. Suciu, organizatorul congresului, dar şi deoarece conferenţiez, ca în multe alte locuri ale lumii, despre beneficiile şi rolul progesteronului în medicina materno-fetală. Progesteronul e o moleculă foarte veche, a fost descoperit în 1933, sintetizat în 1935, a fost propus în aproape toate tratamentele, de la sângerări menstruale anormale la hiperplazie endometrială sau contracepţie şi în sarcină, mai ales în evitarea avortului. Dar rolul acestui hormon nu a fost clar definit, deoarece există două mari probleme: sunt foarte puţine studii bune, randomizate, controlate; progesteronul a intrat în arsenalul nostru, a fost utilizat fără multe efecte adverse, e dificil când începi să utilizezi un medicament să îl compari cu... nimic. A doua problemă: progesteronul a fost utilizat în diferite doze şi căi de administrare. În ultimii 20 de ani, investigatori buni au stabilit rolul major al progesteronului în sarcină. Sunt trei domenii mari în care progesteronul e important. Când ovulaţia duce la concepţie, creşterea progesteronului va determina modificări ale endometrului, care devine decidua, se pregăteşte pentru implantarea oului. Apoi, progesteronul ajută la toleranţa noilor celule ale produsului de concepţie, care e un fel de transplant. Substanţa ce este produsă de limfocitele T – PIBF (progesterone induced blocking factor) – protejează fătul, prin creşterea imunotoleranţei, el nu e respins de organismul mamei. În al treilea rând, progesteronul scade contractilitatea uterină, o inhibă, mecanism util pentru menţinerea uterului coalescent pentru sarcină. Aceste roluri le are doar progesteronul natural. Progesteronul e dificil de administrat oral, e metabolizat rapid de ficat, aşa că multe companii au dezvoltat derivaţi, progestine orale, pentru contracepţie – levonorgestrel, medoxiprogesteron acetat etc., dar aceste medicamente nu au aceeaşi activitate ca progesteronul natural. Progesteronul micronizat se administrează pe cale vaginală, este absorbit de mucoasă, are acţiune locală, nu ajunge în circulaţia generală. Sunt câteva studii importante cu progesteron la femei cu pierderi de sarcină repetate. Progesteronul e dat oricărei femei care va face tratament pentru infertilitate şi a fost propus, susţinut cu dovezi, pentru prevenirea naşterilor înainte de termen. La femeile care au avut o naştere prematură anterioară, cu cervix scurt (sub 2 cm), tratamentul cu progesteron reduce cu 50% naşterile premature. Sunt schimbări mari în practica medicinii fetale, în societăţile vestice femeile au mai puţini copii, fac copii mai târziu, e o creştere a greutăţii populaţiei feminine. Toate acestea schimbă atitudinea noastră, deoarece sarcina are riscuri mai mari, sindrom metabolic, diabet, apar probleme ale fătului. Avem mai puţine proceduri invazive decât în trecut. Amniocenteza detecta probleme, dar acum e mai simplu, prin analiza sângelui matern. În el se găsesc celule fetale, ADN fetal şi prin tehnicile noi de biologie moleculară poţi afla tot. Cu ultrasunete, cu proceduri neinvazive detecţia riscului va fi mai uşoară, dar din nefericire sarcina va fi la risc mai mare. Ca să avem copii sănătoşi ne trebuie medicină perinatală bună, dar mai ales un stil de viaţă sănătos. Am o bună colaborare cu medicii români, unii au făcut training la clinica mea. Ţin cursuri la Cluj şi Bucureşti. Am stabilit un protocol de cercetare pentru naşterea prematură, vrem să găsim factorii specifici pentru populaţia din România.

Dezvoltăm la nivel mondial ginecologia minim invazivă
Dr. Franklin D. Loffer

 

Fondată în urmă cu 40 de ani, Asociaţia Americană a Ginecologilor Laparoscopişti a fost prima societate din lume dedicată dezvoltării tehnicilor endoscopice şi minim invazive în ginecologie. Un număr impresionant de chirurgi ginecologi de pe toate continentele au urmat programele şi cursurile AAGL pentru a învăţa cele mai noi metode chirurgicale. Odată cu popularizarea acestor  tehnici chirurgicale a devenit evidentă necesitatea înfiinţării societăţilor naţionale, care să stimuleze şi promoveze tehnicile AAGL la nivel local. În timpul discuţiei cu conf. dr. Nicolae Suciu, un  vechi şi activ membru AAGL, Consiliul AAGL a aflat că nu există o Societate Română de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie şi a încurajat înfiinţarea acesteia. În doar doi ani, Societatea, afiliată la AAGL, a crescut suficient de mult pentru a găzdui acum a 8-a întâlnire internaţională a AAGL şi Primul Congres Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie. Pot să afirm calitatea deosebită a lucrărilor şi demonstraţiilor practice, ele au îndeplinit toate standardele unei întâlniri desfăşurate sub auspiciul societăţii noastre. La acest congres, lideri mondiali în domeniul laparoscopiei împreună cu colegii lor români au prezentat cele mai noi tehnici în domeniu, în faţa a peste 800 de participanţi.
AAGL crede într-o cooperare susţinută cu Societatea Română de Chirurgie Minim Invazivă în Ginecologie, având ca principali beneficiari pacientele. Stimulând şi promovând tehnicile minim invazive ginecologice în lume, AAGL îşi va îndeplini misiunea pentru care a fost înfiinţată.

 
Cursuri, actualităţi, operaţii în direct
Conf. dr. Nicolae Suciu
Nivelul ştiinţific al acestei reuniuni a fost unul deosebit. Au fost peste 40 de invitaţi străini, de la cele mai prestigioase universităţi din SUA şi din lume: Harvard, Mayo Clinic, Yale Medical School, Wisconsin University, Sackler Faculty of Medicine Tel Aviv etc., care au prezentat cel mai recente achiziţii în domeniul laparoscopiei, histeroscopiei şi chirurgiei robotice. Participanţii au avut şansa de a se familiariza cu practica endoscopică, atât pentru începători, cât şi pentru avansaţi. Cursurile precongres s-au bucurat de un real succes, cursanţii având şansa de a participa şi la sesiunea hands-on de sutură intracorporală pe pelvi-trainer, curs care, datorită numărului mare de doritori, s-a repetat şi a doua zi. De asemenea, toate persoanele înregistrate la congres au avut ocazia de a efectua histeroscopii pe mulaje şi de a-şi optimiza astfel practica histeroscopică. Au existat 14 sesiuni de comunicări ştiinţifice, în cadrul cărora s-au prezentat cele mai recente materiale în tratamentul endometriozei, tehnici chirurgicale minim invazive ginecologice, tratamente medicamentoase de reducere a fibroamelor uterine etc.
    În ultima zi a manifestării, profesorul Joerg Kecstein, de la Universitatea din Ulm, a efectuat, la Clinica Polizu, o intervenţie chirurgicală pentru endometrioză digestivă, transmisă în direct în sala de lucrări a Congresului, la Palatul Parlamentului. De asemenea, a doua intervenţie, un caz de fistulă vezico-vaginală postradioterapie pentru neoplasm de col uterin, a fost transmisă de la Clinica de Urologie din Cluj-Napoca, Spitalul  Municipal, fiind efectuată de prof. dr. Ioan Coman.
   Reuniunea a fost un bun prilej de a aduce la un loc participanţi de pe toate continentele, de a veni în contact cu cele mai moderne şi eficiente metode de management al cazurilor ginecologice, de a implementa şi la noi concepte precum „chirurgie de o zi“ sau „histeroscopie de cabinet“. Vreau să menţionez că toţi membrii societăţii noastre au primit din partea partenerilor americani un abonament gratuit timp de un an la site-ul Surgery U, administrat de AAGL. Pentru viitorul apropiat, SRCMIG îşi propune dezvoltarea acestui domeniu prin organizarea unor workshopuri, conferinţe şi editarea unei reviste de specialitate.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe