Sinaia
a fost gazda, pentru patru zile, în perioada 21–24 septembrie, lucrărilor celei
de-a 55-a ediții a congresului național de cardiologie, organizat de Societatea
Română de Cardiologie (SRC), sub deviza „Viitorul începe astăzi!“. Ediția din
acest an a marcat o serie de premiere: pentru prima dată congresul s-a
desfășurat pe durata a patru zile, într-un format nou, impus în principal de
numărul mare de cursuri din prima zi a congresului.
Tematica
acestor cursuri a fost variată: de la mecanisme la indicații și aplicații în
anticoagulare, metodologia cercetării și interpretarea studiilor clinice,
recomandări de realizare a lucrărilor științifice pentru a putea fi publicate
în reviste ISI, rolul biomarkerilor în evaluarea precoce a insuficienței
cardiace acute, terapia cu dispozitive implantabile în aritmii. A fost și un
curs de electrofiziologie, o școală a hiperlipidemiei, au fost prezentate și o
serie de cazuri clinice prezentate de tineri și comentate de experți. Nu s-a
omis nici problematica privind efortul fizic și cardiologia sportivă,
electrocardiografia pentru asistentele din unitățile de supraveghere și
tratament avansat al pacienților cardiaci critici (USTACC), electrocardiograma
anormală, tehnicile ecografice avansate în practica clinică curentă a
Doppler-ului tisular, testului de stres și ecografiei 3D real-time EBAC. A fost
și un curs de inițiere în resuscitare cardiorespiratorie pentru personalul din
USTACC, precum și o sesiune pentru asistente.
Festivitatea
de deschidere a avut loc joi, 22 septembrie, în sala de teatru a Cazinoului din
Sinaia, în prezența a numeroase personalități din cardiologia românească și cea
internațională, printre care prof. dr. Peter Manu (SUA), care a susținut
conferința inaugurală „Diaspora științifică românească: începuturile americane
ale lui George Emil Palade“.
La
congres a participat și profesorul Jeroen Bax, președintele ales al Societății
europene de cardiologie, alături de alte 40 de nume prestigioase ale
cardiologiei mondiale. Profesorul Bax a susținut conferința cu titlul
„Imagistica multimodală în 2016“.
Prof. dr. J. J. Bax, din Olanda, a conferențiat la Sinaia la câteva zile după ce a fost ales președinte al Societății europene de cardiologie
Transmisii
online în direct
Aplicația
pentru smartphone, special creată pentru ediția din acest an a congresului, a
permis participanților să descarce pe telefon sau tabletă programul științific
actualizat, notificările în timp real, programul social, dar și utilizarea de
motoare de căutare pe zile, săli, teme și categorii. Fiecare participant a avut
posibilitatea de a-și crea propriul program personalizat, prin selectarea
sesiunilor de interes, precum și de a adresa întrebări moderatorilor și
lectorilor prin intermediul acestei aplicații.
SRC
a achiziționat recent aparatură electronică audio-video cu scopul de a crea un
canal tv online dedicat educației personalului medical și a publicului larg,
model preluat de la Societatea europeană de cardiologie. Două din cursurile
precongres au fost înregistrate în scopul transmiterii prin acest canal tv
online.
De
asemenea, Adunarea generală a SRC a fost transmisă în direct pe internet. În
următoarele luni, se dorește înregistrarea mai multor webinare pe teme de
actualitate în cardiologie, creditate EMC. Membrii SRC vor putea vizualiza
aceste webinare de la domiciliu.
Managementul
fibrilației atriale
În
sesiunea comună a SRC și Societății europene de cardiologie (ESC), specialiști
români și străini – Paulus Kirchhof (Marea Britanie), Gregory Lip (Marea
Britanie), Bogdan A. Popescu și Bogdan O. Popescu – au analizat ghidul ESC de
fibrilație atrială 2016. Principalele recomandări oferite de acest ghid sunt:
efectuarea screeningului EKG la categoriile aflate la risc pentru fibrilația
atrială, în special pacienții cu antecedente de accident vascular cerebral și
vârstnicii; documentarea EKG a fibrilației atriale înainte de inițierea
tratamentului; evaluarea tuturor pacienților cu fibrilație atrială (clinic,
electrocardiografic și ecocardiografic) pentru diagnosticarea comorbidităților
ca hipertensiunea arterială (HTA), insuficiența cardiacă, valvulopatii etc.
De
asemenea, ghidul ESC recomandă educația specifică a pacienților cu fibrilație
atrială; propune unele modificări ale stilului de viață tuturor pacienților cu
fibrilație atrială, cu scopul de eficientizare a managementului bolii. Pe de
altă parte, același ghid recomandă tratarea adecvată a comorbidităților
cardiovasculare (valvuloplastie sau protezare valvulară la pacienții cu boli
valvulare severe, tratamentul insuficienței cardiace, HTA etc); anticoagulare
orală la toți pacienții cu fibrilație atrială, cu excepția celor aflați la risc
scăzut pentru stroke pe baza scorului CHA2DS2-VASc sau a
celor care au contraindicații pentru terapia anticoagulantă; anticoagulare
orală la toți pacienții cu flutter atrial, similar cu cei cu fibrilație
atrială.
Reducerea
tuturor factorilor modificabili de risc pentru sângerare la toți pacienții cu
fibrilație atrială aflați sub tratament anticoagulant oral, prin tratamentul
HTA, minimizarea duratei și intensității terapiei antiplachetare și
antiinflamatorii concomitente, tratarea anemiei și eliminarea cauzelor de
sângerare, menținerea unor valori stabile ale INR la pacienții care primesc
antivitamine K, limitarea consumului de alcool, sunt elemente care trebuie
luate în calcul la acești bolnavi.
În
plus, trebuie avut în vedere controlul alurii ventriculare la toți pacienții cu
fibrilație atrială și administrarea de medicamente pentru controlul frecvenței
cardiace (frecvența recomandată este < 110 bătăi/minut în repaus); evaluarea
simptomelor fibrilației atriale la toți pacienții, folosind scorul EHRA
modificat – dacă pacienții au simptome legate de fibrilația atrială, se
încearcă ameliorarea lor prin ajustarea terapiei de control al frecvenței,
medicație antiaritmică, cardioversie, ablație pe cateter sau chirurgicală;
selectarea medicației antiaritmice în funcție de profilul său de siguranță și
luarea în considerare a ablației când medicația antiaritmică nu este eficientă.
De
asemenea, nu trebuie utilizată terapia antiplachetară pentru prevenția
stroke-ului la pacienții cu fibrilație atrială și medicația de control al
ritmului la pacienții cu fibrilație atrială asimptomatică sau permanentă.
Controversele
din ghidurile de practică medicală
Într-o
sesiune comună a SRC cu Academia de Științe Medicale, s-au dezbătut
controversele privind recomandările ghidurilor de practică medicală. Prof. dr.
Eduard Apetrei a subliniat faptul că aplicarea recomandărilor ghidurilor are
actualmente un rol foarte important în tratamentul anumitor boli (HTA, infarct
miocardic, aritmii etc.) și în profilaxia lor.
Ghidurile
de bună practică se elaborează de colective de experți care analizează și
integrează rezultatele unor studii clinice randomizate controlate, acestea la
rândul lor putând avea însă și neajunsuri: selectarea pacienților incluși în
studiu (care nu prezintă caracteristici identice cu cele ale pacienților din
practica zilnică), influențarea rezultatelor de reglementările legislației
locale sau naționale aplicate în centrele de studiu, monitorizarea pacienților
pe o perioadă limitată de timp, care nu permite întotdeauna evidențierea
efectelor terapeutice pe termen lung etc.
Deschidere. Despre George Emil Palade
Profesorul
Apetrei a menționat că o posibilă soluție de viitor ar fi registrele naționale
sau regionale bazate pe studii controlate care să includă prospectiv toți
bolnavii. Aceste registre ar putea oferi soluții terapeutice adecvate
particularităților populației. Cu toate acestea, medicul clinician este cel
care trebuie să integreze, să sintetizeze toate informațiile clinice și să ia
decizia terapeutică potrivită fiecărui bolnav.
Insuficiența
cardiacă în ghidurile americane vs. cele europene
În
sesiunea dedicată analizării principalelor diferențe și similitudini între
ghidurile ESC și American Heart Association/American College of Cardiology,
profesorul S. P. Collins (SUA) a prezentat elementele esențiale ale ghidurilor
americane de insuficiență cardiacă, iar A. Maggioni (Italia) pe cele ale
ghidurilor europene.
Anul
acesta, în luna mai, la Florența (Italia), în cadrul Congresului european de
insuficiență cardiacă, a fost lansat noul ghid european de diagnostic și
tratament al insuficienței cardiace acute și cronice. O noutate a acestui ghid
o constituie definirea unei categorii de pacienți cu insuficiență cardiacă și
fracție de ejecție 40–49% (heart failure with mid-range ejection fraction,
HFmrEF), adică situați între cei cu fracție de ejecție păstrată (≥50%) și cei
cu fracție de ejecție scăzută (<40%).
Identificarea
acestei categorii de pacienți ca grup separat va stimula cercetarea
caracteristicilor, fiziopatologiei și tratamentului lor. Pacienții cu HFmrEF
foarte probabil au disfuncție sistolică ușoară, însă cu caracteristici de
disfuncție diastolică. Noul ghid afirmă utilitatea peptidelor natriuretice ca
test diagnostic inițial în situații non-acute, când ecocardiografia nu este
imediat disponibilă. Limita superioară a BNP în non-acut este de 35 pg/mL, iar
pentru NT-proBNP este de 125 pg/mL.
În
circumstanțe acute, se utilizează valori de cut-off mai mari: 100 pg/mL pentru
BNP și 300 pg/mL pentru NT-proBNP. Aceste valori se aplică similar pentru
pacienții cu insuficiență cardiacă și fracție de ejecție scăzută și pentru cei
cu insuficiență cardiacă și fracție de ejecție păstrată. Peptidele natriuretice
se folosesc pentru a exclude insuficiența cardiacă, nu pentru a stabili
diagnosticul, întrucât valoarea lor predictivă pozitivă este scăzută. Un update
al ghidului american de insuficiență cardiacă, publicat în cursul acestui an,
recomandă înlocuirea inhibitorilor enzimei de conversie cu inhibitorii de
neprilizină (sacubitril/valsartan) la pacienții care rămân simptomatici în
stadii avansate ale bolii.
Noi
recomandări în prevenția cardiovasculară
Un
alt ghid european nou (2016), prezentat la Sinaia, a fost cel de prevenție
cardiovasculară, rezultat al activității a zece societăți profesionale
implicate în prevenție. Documentul a fost structurat în jurul a patru
întrebări-cheie: Ce este prevenția cardiovasculară? Cine beneficiază de
prevenție cardiovasculară? Cum să intervenim? Unde să intervenim?
În
comparație cu vechiul ghid, s-a acordat o importanță sporită abordării
populaționale, intervențiilor centrate pe boală și afecțiunilor femeilor,
tinerilor și minorităților etnice. Estimarea riscului se face utilizând diagrama
SCORE, care a fost dezvoltată ca instrument de screening pentru populațiile
europene, atât cu risc înalt cât și cu risc scăzut.
Intervenția
la nivel individual asupra factorilor de risc constă în influențarea
comportamentului prin metode cognitive comportamentale, pentru adoptarea unui
mod de viață sănătos, tratamentul factorilor de risc psihosociali (stres,
anxietate, depresie), combaterea sedentarismului și încurajarea activității
fizice, stoparea fumatului (cea mai cost-eficientă strategie de prevenție
cardiovasculară), combaterea obezității, controlul lipidelor serice,
tratamentul diabetului zaharat și HTA.
Cloud
Computing pentru pacienții postinfarct miocardic
Rolul
soluțiilor digitale în cardiologie a fost subiectul unei sesiuni în care prof. dr.
Crina Sinescu a vorbit despre telereabilitare și dovezile curente asupra
folosirii soluțiilor digitale la pacienții cu boală cardiovasculară. În
proiectul european FI-STAR, UMF „Carol Davila“ a fost un partener activ
implicat în segmentul de telecardiologie, prin dezvoltarea unui serviciu de
recuperare cardiovasculară online bazat pe serviciile de cloud computing,
dedicate pacienților postinfarct miocardic.
Diferențele
și consensurile dintre ghidurile societăților internaționale de hipertensiune
arterială au fost și ele analizate în cadrul congresului. Prof. dr. Cătălina
Arsenescu Georgescu a evidențiat principalele recomandări ale Societății
britanice de HTA și Institutului național de excelență în sănătate și îngrijire
(NICE), iar prof. dr. Maria Dorobanțu pe cele ale Societății europene de
hipertensiune.
Programul
STEMI în România
În
cadrul sesiunii organizatorice a Grupului de lucru de cardiopatie ischemică au
fost discutate, într-o atmosfera colegială întreținută de dr. Adrian Mereuță,
președintele acestui grup de lucru, problemele întâmpinate în funcționarea
programului STEMI în România, în special în afara Capitalei. S-au căutat și
propus soluții pentru aceste probleme, inclusiv crearea a cel puțin încă două
centre de cardiologie intervențională, în sudul și nordul țării. Pe lângă
neajunsurile din infrastructură, o problemă majoră rămânelipsa specialiștilor în domeniu, care să
opteze pentru a lucra în aceste centre și nu să aleagă drumul Vestului.
La
întâlnirea experților în managementul STEMI, dr. Gabriel Tatu-Chițoiu,
președintele SRC și coordonatorul registrului RO-STEMI, a prezentat date despre
programul STEMI în România, iar profesorul Frans Van de Werf (Belgia) a
discutat despre problema timpului de transport în tratamentul STEMI. Potrivit
acestuia, cel mai bun tratament de reperfuzie îl reprezintă transportul
pacientului către laboratorul de cateterism al unui spital cu posibilitate de
PCI primar 24/7; angioplastia primară în STEMI ar trebui efectuată la mai puțin
de 120 de minute de la primul contact medical, la pacienții cu prezentare
precoce (<3 ore de la debutul simptomelor).
Participarea
României la STREAM-2
Prof.
dr. Van de Werf a prezentat rezultatele trialului STREAM-1, în care s-a testat
administrarea de tenecteplază bolus cu clopidogrel și enoxaparină la pacienții
care nu pot beneficia de PCI primar în prima oră de la primul contact medical.
Această strategie a fost la fel de utilă ca și angioplastia primară, cu
apariția însă a unei rate crescute de hemoragii intracraniene la vârstnici,
ceea ce a condus la reducerea la jumătate a dozei. Un studiu nou, STREAM-2, din
care va face parte și România, va testa administrarea de tenecteplază în doză
redusă împreună cu clopidogrel 300 mg la bolnavii vârstnici în locul
angioplastiei primare.
Sesiunea
comună româno-italiană, cu tema „Update în cardiomiopatia hipertrofică“, a
beneficiat de prezența unor specialiști italieni în domeniu: prof. dr. P.
Spirito și prof. dr. P. Ferrazzi. Profesorul Paolo Ferrazzi a prezentat
tratamentul chirurgical al pacienților cu cardiomiopatie hipertrofică
obstructivă, prin miectomie. Ghidurile recomandă ca acest tratament chirurgical
să se efectueze în centre specializate, în care mortalitatea să fie mai mică de
1% și unde se operează mai mult de 25 de pacienți pe an.
Noile
ghiduri de imagistică
Prof.
dr. Bogdan A. Popescu, președintele Asociației europene de imagistică
cardiovasculară (European Association of Cardiovascular Imaging, EACVI), a
moderat alături de prof. dr. T. Edvarsen (Norvegia) sesiunea de prezentare a
noilor ghiduri de imagistică cardiovasculară. Profesorul Thor Edvarsen a vorbit
despre imagistică la bolnavul cardiovascular acut, profesorul Bogdan A. Popescu
despre evaluarea funcției diastolice a ventriculului stâng, dr. Denisa Muraru (Italia)
despre evaluarea protezelor valvulare, iar profesorul Luigi Badano (Italia),
fost președinte al EACVI, despre măsurătorile din ecocardiografie.
Prof.
dr. Bogdan A. Popescu își începe anul acesta mandatul de președinte al EACVI,
fiind primul reprezentant al României în această onorantă poziție. În această
calitate, el va continua și va demara o serie de proiecte extrem de importante
pentru dezvoltarea imagisticii cardiovasculare.
Cursul
organizat de EACVI „Heart Imagers of Tomorrow“ și Grupul de lucru de
ecocardiografie și metode imagistice al SRC, cu tema „Introducere în tehnici
ecocardiografice avansate“, a beneficiat de o audiență deosebită. În program au
fost incluse și sesiuni de hands-on, folosind stații de lucru multifurnizor și
cele mai recente pachete de software în domeniul ecocardiografiei, fiind
dedicat tinerilor cardiologi interesați de cele mai recente aplicații clinice
ale ecocardiografiei speckle tracking și 3D.
Riscul
de a dezvolta o boală cardiacă
O
sesiune specială a fost dedicată scorurilor de risc, cu tema: stratificarea
riscului – prezent și viitor. Prof. dr. Dumitru Zdrenghea a analizat și
comparat utilitatea și limitele scorurilor de risc Framingham, SCORE și CVRISK.
Scorul CVRISK se referă la riscul individual de a dezvolta o boală cardiacă în
comparație cu riscul minim și maxim. Acest risc este exprimat printr-un număr
abstract, derivat din riscul cardiovascular adus de fiecare factor de risc,
demonstrat în studiul Interheart.
CVRISK
ia în considerare, pe lângă cei șase factori de risc cunoscuți (HTA,
hipercolesterolemia, fumatul, diabetul zaharat, supraponderalitatea și stresul
psihosocial), și doi factori protectori: activitatea fizică și dieta
mediteraneeană. Acest scor ne spune care este riscul de a dezvolta sau deceda
printr-o boală cardiovasculară, situat între riscul minim și maxim. Scorul
CVRISK poate fi folosit online, atât în engleză, cât și în română, și este
relativ simplu de calculat.
Programul
științific a inclus și o transmisiune în direct de la Universitatea Homburg
(Germania) a unei intervenții chirurgicale la un pacient cu hipertensiune
pulmonară posttromboembolism pulmonar.
Lansări
editoriale și lucrări premiate
Un
eveniment important și așteptat al congresului l-a constituit lansarea
„Compendiului de terapie a bolilor cardiovasculare“. Volumul a apărut sub
redacția prof. dr. Carmen Ginghină, la Editura Medicală. Cartea, semnată de 28
de medici cardiologi, reunește cele mai recente date de terapeutică a bolilor
cardiovasculare, prezentate într-un mod clar, concis și elegant. Fiecare
capitol se finalizează printr-o scurtă prezentare de caz clinic, ilustrativă
pentru subiectul prezentat și bogat susținută imagistic.
Câțiva dăruiți
O
altă carte lansată la Sinaia a fost „Imagistica la bolnavi cardiaci: din pagina
cărții la ecranul computerului“, sub aceeași redacție, care continuă seria unei
colecții devenită deja tradiție. A fost prezentat, de asemenea, calendarul
cursurilor Clinicii de Cardiologie a Institutului pentru Boli Cardiovasculare
„Prof. dr. C. C. Iliescu“ București.
Programul
a inclus și sesiuni de postere electronice, care au fost derulate pe parcursul
a trei zile de congres. SRC a oferit trei premii pentru lucrări orale
prezentate la sesiunea tinerilor cercetători, trei premii pentru lucrări
poster, precum și premii pentru lucrări prezentate în sesiunea rezidenților.
În
mapele participanților la congres au fost incluse lucrarea „Dislipidemiile“,
publicată de Viața medicală, coordonator științific prof. dr. Dragoș
Vinereanu, coordonator editorial dr. Aurel Marin, precum și o broșură cu
prezentarea unui scurt istoric al SRC, structurilor, filialelor, publicațiilor
și manifestărilor științifice ale SRC.
Societatea
Română de Cardiologie include, în prezent, 1.578 de membri, majoritatea
cardiologi (1.360). Sâmbătă dimineață, în ultima zi a congresului, a avut loc
și a zecea ediție a crosului cardiologilor, organizat de Athletic Cardio Club.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
