Spre
sfârşitul anului trecut, a avut loc la Chicago un nou congres al membrilor „American College of Chest Physicians“ (ACCP
sau CHEST), cu o remarcabilă participare internaţională. Ca de obicei, acest
congres a fost extrem de bine compartimentat pe secţiuni de acum tradiţionale.
Au fost organizate aşa-zisele sesiuni de deschidere cu prezentări ţinute de
pacienţi ori profesionişti de alte specialităţi, care au vorbit despre preocupările
lor, istorii de succes în promovarea sănătăţii sau implicarea unor ONG-uri care
să sprijine combaterea cancerului pulmonar. Nu au lipsit nici sesiunile de
simulare, multe la număr, pe compartimentele obişnuite deja de ani de zile:
bronhoscopie intervenţională, testarea şi diagnosticul sindromului de apnee în
somn, interacţiuni cardiopulmonare etc. La acestea s-au adăugat discuţiile
interactive bazate pe diferite cazuri cu probleme de diagnostic, care au
abordat exacerbarea acută din BPOC, hipertensiunea pulmonară, tromboembolismul
pulmonar cronic, fibroza idiopatică, ecografia şi cateterismul arterial
pulmonar. Cursurile de perfecţionare s-au orientat spre terapii intervenţionale
în bolile pleurei, trecerea în revistă a actualităţilor din literatura
pneumologică, a patologiei somnului, ecografia în terapia intensivă etc.
Deoarece
întotdeauna superioritatea acestui tip de congres era dictată de aspectul
didactic care făcea deosebirea faţă de alte manifestări similare internaţionale,
nu au lipsit nici de data aceasta două tipuri de sesiuni: cele de învăţare,
plecând de la probleme pneumologice de bază, şi trainingul medicilor în
diferite domenii. La primul capitol am apreciat sesiuni precum: interpretarea
CT în bolile pulmonare interstiţiale, cum se aplică ghidurile pentru tuse la
pacient, reabilitarea pulmonară – cum, când şi la cine va fi folosită,
managementul pacienţilor plecând de la ghidul ATS antitrombotic. Al doilea tip
de sesiuni a dezbătut subiecte practice de larg interes precum: nodulul pulmonar
– un demers diagnostic ghidat de CT, aplicarea ultrasonografiei în terapia
intensivă, stadializarea cancerului şi interpretarea CT, orientarea spre
practica privată – ce ar trebui să ştim pentru o tranziţie de succes etc. Pe
toată perioada congresului a existat un centru de resurse clinice, care punea
la dispoziţie în variantă electronică informaţii, soluţii diagnostice şi
terapeutice. Nu au lipsit sesiunile organizate de companiile farmaceutice în
pauzele de cafea, unde am remarcat subiecte precum: evoluţia ştiinţei în astm,
nebulizarea ca tratament de menţinere la BPOC, emfizemul de la management la
intervenţiile de reducere a parenchimului pulmonar, narcolepsia – un pod între ştiinţă
şi practică.
Au fost cinci
zile pline, în care majoritatea expunerilor s-au orientat spre actualizarea
informaţiei în cancerul pulmonar, BPOC, astm bronşic, fibroze pulmonare,
somnologie. Au existat sesiuni adresate rezidenţilor, întâlniri la graniţele
disciplinei cu cardiologia, medicina muncii, chirurgia toracică. Varianta
electronică a sesiunilor putea fi descărcată online pe tablete şi
smartphone-uri. Nu au lipsit sesiunile de postere şi comunicări orale. Delegaţia
românească a fost bine reprezentată de colegi care au avut postere şi comunicări
orale (14 expuneri), cu moderatori de mese rotunde sau participări la şedinţele
organelor de conducere ale CHEST. Remarcăm poziţionarea excepţională a
diasporei româneşti, cu nume care fac cinste ţării şi au devenit lideri de
opinie în SUA. Ca de obicei, acest congres, cu veleităţile sale didactice, cu
noutăţile sale absolute, organizatorice dar şi ştiinţifice, s-a constituit
într-un model de întâlnire la vârf a liderilor din Europa şi America, fiind o
dovadă suplimentară că şcoala americană progresează rapid de la un an la altul.