Prima ediţie a Congresului HEART, desfăşurat
la Cluj-Napoca în 12–13 aprilie, a avut misiunea de a promova realizările
cercetătorilor locali la nivel naţional şi internaţional. Ideea din spatele
proiectului a luat naştere în cadrul European Division (departament al Organizaţiei
Studenţilor Medicinişti din Cluj) şi a fost întâmpinată cu entuziasm în 2013,
la Adunarea generală a studenţilor medicinişti din Europa, de la Lisabona.
Evenimentul s-a bucurat de interesul a peste 400 de studenţi şi medici din
Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea.
HEART este acronimul pentru Healthcare, Education And Research Talks şi a fost
inspirat din evenimentele TEDMED, derulate în SUA. Sub această denumire se reunesc
o serie de conferinţe ce oferă profesorilor şi studenţilor noştri prilejul şi
ambianţa să-şi prezinte şi promoveze internaţional ideile şi realizările
deosebite în domeniul medicinii şi să ofere o sursă de inspiraţie participanţilor.
Un deziderat crucial este asigurarea accesului la conţinutul acestor conferinţe
pentru cât mai mulţi colegi din Europa. Astfel, ele au fost transmise în timp
real (live streaming) la Crimea State Medical University şi Universitatea de
Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. Prin acest demers, încercăm să
creăm legături durabile şi punţi de comunicare între membrii universităţilor
mediciniste din Europa, să asigurăm condiţii propice pentru împărtăşirea şi
integrarea ideilor şi progreselor în domeniu, stimulând naşterea unor noi
viziuni şi colaborări. Conferinţele au îmbinat prezentarea ideilor şi realizărilor
ştiinţifice cu aspectele de mentorat şi îndrumare în practica şi cercetarea
medicală, rezultate din experienţa personală a lectorilor, medici şi cercetători
cu realizări importante.
În prima sa conferinţă, prof. dr. Ihsan Solarog˘lu,
profesor de neurochirurgie şi conferenţiar de managementul instituţiilor de sănătate
la Universitatea Koç, Istanbul, vicepreşedintele Societăţii de Neurochirurgie
din Turcia, a reliefat subtila conexiune între medicină, ştiinţă şi artă.
Această simbioză a fost prezentată ca un model de medicină translaţională pe
baza descoperirii sale, ligamentul ATA – o formaţiune conjunctivă situată între
ligamentul galben şi dura mater, la nivelul L5-S1 al coloanei vertebrale.
Plecând de la experienţa unei flavinectomii care a evoluat cu complicaţii
severe pentru pacient, prof. dr. Solaroglu a insistat asupra identificării
cauzei scurgerii LCR. În urma filmării operaţiilor, a fost observată o formaţiune
care în momentul decolării ligamentului galben, dilacera dura mater, ducând la
scurgeri de lichid cefalorahidian postoperator, complicaţie soldată des cu
meningită. Convins fiind că nu este vorba despre o variantă anatomică, a
continuat cu caracterizarea histologică a formaţiunii (ATA fiind format
majoritar din colagen, nu fibre elastice precum vecinul său, ligamentul galben)
şi identificarea acestuia la 16 pacienţi, culminând cu un articol publicat în
revista Spine în 2011. Acceptarea
descoperirii de către comunitatea internaţională a evoluat cu dificultăţi, dar
în timp şi cu perseverenţă, ligamentul ATA îşi consolidează locul în anatomie.
În a doua conferinţă, lectorul a tratat
aspectele clinice ale tumorilor cerebrale, patologii ce subliniază caracterul
de artă al managementului bolilor neurologice. Diagnosticul unei tumori
cerebrale, care se poate prezenta cu cel mai nespecific simptom (ex. amorţeală
în antebraţ) necesită atenţia şi apropierea faţă de pacient. La aceasta se
adaugă tehnicile imagistice moderne. Trecând la tratamentul chirurgical al
tumorii, reies două mesaje-cheie: jumătate din chirurgie e făcută înainte de a
începe incizia; în neurochirurgie, poziţia în care este aşezat pacientul
înainte de operaţie este decisivă. În urma celor două prelegeri s-a reafirmat
importanţa atenţiei la detalii în medicină, precum şi a perseverenţei cu care
trebuie pusă întrebarea: De ce?
Prof.
dr. Ioan Ştefan Florian (UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca) a discutat despre
tratamentul anevrismelor intracraniene, care timp de patru decenii a stat sub
egida metodei chirurgicale. Începând cu 2002, odată cu publicarea studiului
ISAT (International Subarachnoid Aneurysm Trial), abordarea terapeutică s-a
orientat spre metoda endovasculară (coiling). Ultimele rezultate publicate la
zece ani de urmărire în cazurile din ISAT sugerează că sub raportul stabilităţii,
„clipping-ul“ (tratamentul microchirurgical) este superior „coiling-ului“
(tratamentul endovascular). Experienţa clinică în domeniu a neurochirurgului
(749 de anevrisme operate la 660 de pacienţi) aduce o serie de argumente în
favoarea tratamentului chirurgical precoce, precum şi o abordare personală („single stage single opening“) în
tratamentul chirurgical al anevrismelor multiple. În concluzie, tratamentul
chirurgical reprezintă încă opţiunea cea mai potrivită în cazul persoanelor cu
speranţă de viaţă mai mare de 15 ani, dar rezultatul acestuia este dependent nu
doar de starea neurologică a pacientului la internare, de localizarea şi
morfologia anevrismului, de prezenţa şi dimensiunea hemoragiei, ci şi de
experienţa chirurgului.
Conf. univ. Radu Silaghi-Dumitrescu, doctor în chimie, de
la Universitatea „Babeş-Bolyai“, Cluj-Napoca, şi-a prezentat importanta
realizare: dezvoltarea transportorilor de oxigen artificiali, pe bază de
proteine – sângele artificial. Aceştia implică modificări chimice sau fizice
ale hemoglobinei, deşi o recentă linie de cercetare folosind hemeritrina în
locul hemoglobinei este, de asemenea, descrisă în literatura de specialitate.
Accentul se pune pe măsura în care aceste modificări influenţează
reactivitatea redox a proteinelor şi pe stresul oxidativ, care joacă un rol
critic în rezultatul fiziologic al transfuziilor experimentale cu transportori
artificiali de oxigen.
Complexul
şi sensibilul echilibru dintre conştienţă şi lipsa stării de conştienţă a fost
tema prezentată de dr. Bogdan Florea, neurolog cercetător la Centrul Imogen – UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Starea de conştienţă poate fi
interpretată prin prisma proprietăţilor reţelelor largi de conexiune
fronto-parietale talamocorticale; datele din stările de conştienţă alterată,
atât fiziologic, cât şi patologic sau medicamentos susţin aceste paradigme. Înţelegând
mai bine aceste mecanisme fine, clinicienii vor fi mai buni în diagnosticul,
prognosticul şi tratamentul pacienţilor aflaţi în comă, stare vegetativă,
sindrom locked-in sau chiar sincope
ori tulburări de somn. Alături de
dr. Daniel Kroeger – afiliat la Universitatea Harvard şi prof. dr. Florin Amzica
– Universitatea Montreal, dr. Bogdan Florea a contribuit la definirea
mecanismului de generare a unui nou tipar EEG, mai departe decât ceea ce părea
ultima expresie a viabilităţii creierului, linia izoelectrică. Anestezia
profundă sau situaţii de comă foarte profundă relevă stări oscilatorii
cerebrale noi, generate în structuri subcorticale, cum ar fi hipocampul. De
aici, pot fi ulterior proiectate către cortexul cerebral, a cărui viabilitate
este corelată cu înregistrarea pe EEG a activităţii de tip „complex niu“.
Conf. dr. Gabriel Kacsó (UMF „Iuliu Haţieganu“), preşedintele Societăţii Române de Radioterapie şi Oncologie
Medicală, a făcut o incursiune în lumea cercetării, stabilind punctele de reper
în cercetarea medicală de vârf, prelegere ce a venit în sprijinul studenţilor,
majoritari în audienţă. Aceste repere s-au configurat luând ca exemplu cancerul
– nume ce reuneşte o multitudine de boli, entităţi dinamice cu o capacitate de
adaptare uimitoare, extrem de variate clinic; în faţa unei asemenea patologii,
timpul este un inamic. Astfel, abordarea tratamentului şi cercetării în
oncologie necesită întrebări ţintite, o putere de adaptare mare, perseverenţă
şi capacitatea de a lucra într-o echipă
multidisciplinară. Succesul atât în tratament, cât şi în cercetarea medicală
se construieşte pe înţelegerea cât mai bună a problemei, din cât mai multe
perspective. De aceea, echipa multidisciplinară va fi o entitate nelipsită
din medicina viitorului şi capacitatea de a lucra într-o asemenea echipă – o
condiţie sine qua non pentru medicul modern.
O
carieră de vârf în medicină trebuie începută încă din timpul studenţiei, în
cadrul unui cerc ştiinţific studenţesc ori într-un laborator medical, a
subliniat dr. Ciprian Tomuleasa, medic
rezident hematolog. Având experienţa cercetării medicale de vârf şi a unui
doctorat la Johns Hopkins în SUA, a prezentat rezultatul unei cercetări proprii
în domeniul hepato- şi colangiocarcinomului, ca exemplu pentru îndrumarea dată.