Un studiu Quantify Research ce compară
modelul francez cu cel românesc de management al infecţiei VHC a fost pus la
dispoziţia specialiştilor români pe 19 noiembrie, ne informează prof. dr. Mihai
Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului. Suedezii
Gustaf Ortsäter, deţinător al unui master în econometrică la Universitatea din
Stockholm, şi Johan Mesterton, master în economică şi statistică la
Universitatea din Uppsala, au analizat situaţia epidemiologică şi soluţiile de
management al hepatitei virale C abordate de Franţa, comparativ cu situaţia
epidemiologică şi managementul VHC în România. Ei au folosit un model matematic
de cost-eficienţă şi au propus soluţii privind cele mai bune formule de
abordare a infecţiei. „Organizaţia Mondială a Sănătăţii ar dori ca până în 2040
să eradicăm infecţia cu VHC. Sincer, dacă noul medicament s-ar distribui
gratuit, ca vaccinul antipolio, şi toată populaţia cu virus C de pe întreaga
planetă l-ar lua, anul viitor nu ar mai exista virus C pe Pământ. Boala este
eradicabilă, problema este cum identificăm resursa financiară şi mai ales cum o
utilizăm“, ne-a spus profesorul Mihai Voiculescu. Problema rămâne pe agenda
experţilor după întâlnirile din februarie a.c. la Bruxelles şi din martie la
Geneva, care au analizat politici europene privind problemele ficatului şi au
dus la redactarea unor materiale în care medicul român a susţinut propunerea de
colaborare interstatală pentru găsirea unei soluţii financiare echitabile.
Problema hepatitei C se va afla şi pe agenda
celor trei evenimente care vor avea loc anul viitor, în perioada 26–28
septembrie: al 25-lea congres al ARSF, al cincilea congres francezo-român şi al
şaselea curs precongres balcanic de hepatologie. „Sunt trei evenimente care
caută să alieze ţările balcanice în lupta contra infecţiilor virusal hepatitice
şi să ofere un schimb de informaţii medicale de suport, de asistenţă în
managementul infecţiei VHC cu Franţa. În plus, oferă informaţii privind bolile
hepatice atât tinerilor, cât şi medicilor specialişti care caută noi direcţii
de cercetare, pornind de la ideea că hepatologia interesează şi pe hepatologi,
şi pe anatomopatologi, epidemiologi, infecţionişti, nu doar pe
gastroenterologi“, a completat profesorul Voiculescu.
Potrivit specialistului, două sunt
direcţiile importante care se definesc în momentul de faţă în hepatologie. În
primul rând, se mută interesul de la infecţiile virusale către afectarea
hepatică în bolile metabolice, îndeosebi în sindromul metabolic, pentru a afla
în ce măsură este afectat ficatul la pacientul cu obezitate sau cu diabet. O a
doua direcţie vizează identificarea unor corelaţii între bolile hepatice şi
bolile cardiovasculare, renale şi pulmonare, subiecte la graniţa dintre
specialităţi. „Această zonă de graniţă pare mai interesantă în momentul de
faţă, furnizează mai multe subiecte de cercetare ştiinţifică, mai percutante.“