Inovaţii
ştiinţifice intrate demult pe piaţa internaţională sau aflate încă în faza de
testare au fost prezentate în cadrul expoziţiei organizate la Bucureşti de
Ambasada Marii Britanii sub titlul „Innovation is GREAT. Great Britain“. Una
dintre cele mai interesante exponate a fost mâna i-Limb, prima mână prostetică
cu articulaţii mobile, lansată în 2007 de Touch Bionics. I-Limb redă mişcările
fiziologice comandate de musculatura antebraţului, transformând contracţiile
musculare în impulsuri electrice şi apoi în mobilizarea componentelor
protezei. Specialiştii i-au adăugat un soft ce permite realizarea unor mişcări
mai ferme care se activează de pe telefonul mobil, cu ajutorul unei aplicaţii,
şi permite degetelor opozabile să facă un contact mai bun şi să apuce mai
strâns un obiect.
Prima
arteră coronariană artificială creată cu ajutorul nanotehnologiei, realizată
de Spitalul Royal Free în parteneriat cu Colegiul Universitar din Londra, va
intra în curând în faza de testare clinică. Tot în pregătire pentru testare
clinică se află şi un dispozitiv implantabil ce ar putea elimina nevoia de
injecţii cu insulină pentru persoanele cu diabet zaharat de tip I. Micul
pancreas artificial utilizează un gel care înregistrează nivelul de glucoză din
sânge, fiind suficientă reîncărcarea lui cu insulină la fiecare două săptămâni.
Un senzor electromagnetic ar urma să fie implantat în orice material şi să
monitorizeze funcţiile vitale ale pacientului, în mod continuu, fără a
necesita conectarea lui la un aparat. Iar un dispozitiv creat la universităţile
din Bath şi Bristol vizează îmbunătăţirea pacemakerelor prin replicarea
variaţiilor naturale ale bătăilor inimii cu inhalarea aerului în plămâni,
precum şi reducerea dimensiunii lor până la cea a unui timbru poştal.
IT şi inginerie
Un site
britanic şi-a invitat vizitatorii să voteze cea mai mare inovaţie britanică din
ultimii 100 de ani, precum şi cea mai promiţătoare inovaţie a prezentului, ne
anunţă Michael Londesborough. Vizitatorii l-au desemnat câştigător la prima
categorie pe Alan Turing, „creatorul“ computerelor şi inteligenţei artificiale.
Cu această introducere, chimistul a prezentat minicomputerul Raspberry PI,
cunoscut deja 
programatorilor români, probabil cel mai mic şi mai ieftin
computer – costă 25 de dolari. În 2012 a fost vândut în 100.000 de bucăţi în 24
de ore de la punerea pe piaţă, iar în decurs de doi ani – în 2,5 milioane de
exemplare. Totul a pornit în 2006 din laboratorul IT al Universităţii Cambridge
unde s-a dorit construirea unui calculator mic la un preţ accesibil, pentru
copii. Minicomputerul poate fi ataşat unei interfeţe cum ar fi un ecran TV, un
dispozitiv acustic, poate fi programat, de exemplu, să manevreze un utilaj de
la distanţă ori să elibereze o anumită
cantitate de mâncare şi de apă în
farfuriile câinelui atunci când stăpânul, plecat din oraş, „tele-comandă“ acest
lucru.
Dar poate
fi folosit şi într-un laborator pentru a face calcule complicate, mai ales dacă
mai multe astfel de minicomputere sunt interconectate într-un ciorchine.
Avantajul pentru momentul actual vine şi din faptul că mulţi tineri, obişnuiţi
cu ecranele de tip touch-screen, nu fac programare dincolo de crearea unor
pagini web, iar acest computer simplu îi poate stimula să creeze singuri
programe şi să inventeze, spune Michael Londesborough, gazda expoziţiei
britanice. „Printr-o inovaţie relativ simplă poţi democratiza procesul prin
care oamenii cu idei pot contribui la inovare.“
În faza de
dezvoltare se află şi motorul Sabre (Synergistic Air-Breathing Rocket Engine),
creat de Reaction Engines, capabil să producă o viteză de cinci ori mai mare
decât a sunetului şi să zboare direct pe orbita Terrei.
De la Rolls Royce la dinţi
În lume
există la ora actuală trei biciclete imprimate 3D şi una aparţine britanicilor.
Cu 33% mai uşoară decât o bicicletă obişnuită, ea este realizată cu ajutorul
unui dispozitiv care imprimă piese din metal. Dispozitivul îi aparţine lui Sir
David McMurtry, om de ştiinţă care a lucrat anterior pentru Rolls Royce. Acolo
misiunea sa era de a construi hărţi 3D ale complicatului sistem de ţevi ce
compuneau motorul. Însă 
tehnologia nu era suficient de avansată pentru a-i
oferi acurateţea de care avea nevoie, astfel că a creat un dispozitiv capabil
să definească tridimensional un obiect. Procedeul de imprimare a pieselor din
metal reduce risipa de material şi, pe termen lung, şi costurile. Stomatologia
este un alt domeniu pe care îl vizează tehnologia de imprimare – şi anume, prin
construirea unor coroane dentare perfect adaptate danturii şi ocluziei, fără a
mai fi nevoie de mulaje şi de ajustările care se fac în acest moment.
Nanofoiţa
impermeabilă face posibilă scufundarea celor mai performante telefoane mobile
în apă, în perfectă siguranţă. Michael Londesborough a demonstrat acest lucru
imersându-şi telefonul într-un bol cu apă, după activarea aplicaţiei pe
telefon. Aceasta „înveleşte“ aparatul în pelicula invizibilă, printr-un
mecanism care include plasmă, modificări de presiune şi legarea unor monomeri
în polimeri. Procedeul este testat şi în industria apărării pentru protejarea
militarilor în caz de atac chimic.
Au fost
prezentate şi soluţii integrate audio-vizuale oferite spitalelor şi
universităţilor de firma Jones AV Ltd, precum şi un program de management al
calităţii, de evaluare şi eficientizare a activităţilor medicale, de către
compania Dr. Foster. Andrew Hague, CEO CellSonic, a expus metoda neinvazivă de
vindecare a leziunilor, fără reacţii adverse, stimulând capacitatea proprie de
regenerare a ţesuturilor cu ajutorul terapiei cu unde de şoc (Shockwave). Specialistul
estimează o reducere la un sfert a costurilor asociate vindecării rănilor
prin folosirea acestei metode. Despre medicamentele cu administrare transdermică
a vorbit Akbar de Medici de la University College London, una dintre
modalităţile de administrare continuă, în ritm constant, fiind impregnarea
ciorapilor medicinali cu substanţe, folosind nanotehnologia. Potrivit specialistului,
piaţa acestor medicamente va creşte cu aproape 10% în perioada 2014–2018.
„Inovaţia
este singura asigurare împotriva irelevanţei. Este singura garanţie a
păstrării clienţilor pe termen lung“ este lecţia expoziţiei britanice. O lecţie
de care România este încă atât de departe.
