Newsflash
Diverse

Chimioterapie, profilaxie şi educaţie

de Prof. dr. Mihai NECHIFOR - nov. 14 2014
Chimioterapie, profilaxie şi educaţie
   La Bled, în Slovenia, a avut loc al cincilea Congres sud-est european de chimioterapie, manifestare şti­inţifică la care au participat profesionişti din 30 de state din Europa, Asia şi Africa. Printre temele analizate se numără antibiotico­terapia infecţiilor cu bacterii multirezistente, farmaco­terapia hepa­titelor virale B, C si D, progresele în terapia antifungică, rezistenţa bacteriană la antibiotice în Europa, terapia tuberculozei cu bacterii multirezistente la chimio­terapice, terapia infecţiilor urinare complicate şi necomplicate, probleme şi limite în profilaxia cu antibiotice în cazul unor proceduri chirurgicale.
   Prof. dr. P. R. Hsueh (Taiwan), vicepreşedintele Societăţii Internaţionale de Chimioterapie (ISC), a vorbit despre implicarea crescândă a micobacteriilor netuberculoase în patologia umană şi direcţiile în care trebuie condus tratamentul acestor infecţii. A fost subliniată sensibilitatea crescută a Mycobacterium avium la claritromicină (considerată medicamentul de primă intenţie în astfel de infecţii), precum şi rezultatele bune obţinute în tratamentul cu rifampicină al infecţiilor cu M.  kansasii.
   Participanţii au dezbătut problema rolului administrării de droguri injectabile în răspândirea infecţiei cu virusuri hepatitice, mai ales cu VHC. Din nefericire, proporţia utilizatorilor de droguri injectabile din România nu este cunoscută. De asemenea, nu ştim câţi dintre aceştia au HCV şi nici câţi urmează un tratament. Consider că este strict necesară şi urgentă efectuarea de studii privind asocierea dintre consumul de droguri injectabile şi hepatitele virale şi publicarea acestor date.

 

Programe de educaţie în antibioticoterapie

 

   Prof. dr. George Petrikkos (Grecia) a subliniat frecvenţa crescută a infecţiilor cu tulpini de Clostridium difficile hipervirulente şi dificultăţile de tratare a acestora, în contextul creşterii rezistenţei bacteriene la tot mai multe antibiotice. De asemenea, este îngrijorătoare apariţia de suşe înalt rezistente la clindamicină în Europa (alături de cele complet rezistente la fluorochinolone, eritromicină etc.). Susceptibilitatea C. difficile la terapia cu vancomicină şi metronidazol se reduce neîncetat. Prezenţa recăderilor la o proporţie ridicată din cei trataţi standard şi apariţia de recăderi chiar şi după al doilea ciclu de tratament cu această asociere medica­mentoasă este un fapt grav.
   J. B. Christensen şi Marianne Poulsen (Dane­marca) au prezentat rezultatele unor cercetări multiple legate de reducerea rezistenţei bacteriene la unele antibiotice prin asocierea lor cu medicamente nonantibiotice, mai ales cu psihoterapice din grupa fenotiazinelor. Astfel, utilizând izomerul (–) al tioridazinei (JEK 47), care are atât acţiune neuroleptică slabă, cât şi efecte secundare mai puţine decât izomerul (+), în asociere cu diferite antibiotice, au demonstrat o reducere semnificativă a rezistenţei Mycobacterium tuberculosis şi Staphilococcus aureus la acest tratament.
   Prescrierea corectă şi prudentă a antibioticoterapiei antibacteriene joacă un rol tot mai important în programele de educaţie a medicilor de toate specialităţile în domeniul rezistenţei bacteriene (Celine Pulcini, Franţa). Studii extinse din ultimii ani au arătat că în circa 30% din cazurile tratate cu antibiotice în SUA, terapia antibacteriană a fost inadecvată sau nenecesară. Riscul de efecte adverse inutil asumat în aceste cazuri este ridicat (K. Metodiev, Bulgaria). S-au adus argumente puternice în favoarea utilizării procalcitoninei drept biomarker în terapia sepsisului şi s-a argumentat că astfel s-a redus consumul de antibiotice (I. Tsangaris, Grecia).

 

Profilaxia, între bine şi rău

 

   În spitalele europene, până la 16% din toate prescripţiile de antibiotice sunt destinate profilaxiei infecţiilor postchirurgicale. O metaanaliză a arătat că profilaxia cu antibiotice reduce semnificativ incidenţa infecţiilor după intervenţii chirurgicale în toate specialităţile chirurgicale. S-a constatat însă că profilaxia se face adesea cu unele deficienţe; în 55% din cazuri, ea se prelungeşte peste durata necesară. Intervalul de timp dintre administrarea antibioticului antibacterian şi procedura chirurgicală trebuie strict respectat, dar adesea nu se întâmplă aşa, au arătat vorbitorii. Se apreciază că peste 80% din infecţiile postchirurgicale pot fi evitate printr-o profilaxie cu antibiotice corect aplicată.
    Referitor la terapia infecţiilor fungice invazive la bolnavii imunocompromişi, au fost prezentate date ce arată că voriconazolul, posaconazolul şi anidulafungina sunt de elecţie în aceste situaţii. A fost dezbătută şi problema efectelor adverse. Un studiu italian (C. Rosin şi colab., Italia) a identificat reacţii adverse la 43% din bolnavii cu tuberculoză pulmonară trataţi cu diferite protocoale terapeutice uzuale şi faptul că afectarea hepatică era prezentă în 24% din cazuri. Cercetările noastre (Nechifor şi colab.) au arătat că vârsta şi sexul sunt factori de risc pentru apariţia reacţiilor adverse la antibioticoterapia antibacteriană. Astfel, un studiu pe 1.303 bolnavi spitalizaţi, cu vârste între 0 şi 60 de ani, care nu prezentau nicio reacţie adversă la internare şi care au fost trataţi în spital cu antibiotice antibacteriene, a constatat că frecvenţa reacţiilor adverse este de circa 1,7 ori mai mare la sexul feminin decât la cel masculin. În rândul pacienţilor cu vârste între 0 şi 11 ani nu apar diferenţe privind incidenţa reacţiilor adverse la băieţi şi la fete, dar după această vârstă, diferenţele sunt semnificative. Cauzele au la bază diferenţele de farmacocinetică între cele două sexe. Credem că hormonii sexuali joacă un rol important în această diferenţă, direct şi indirect.
    Utilizarea în tratamentul infecţiilor urinare a pivmecilinamului 2 x 200 mg/zi, timp de 7 zile, a fosfomicinei şi a nitrofurantoinei a fost pe larg argumentată (K. Naber, Germania), şi recomandăm aplicarea cât mai largă a acestei terapii şi în România. A fost subliniată importanţa spălării corecte a mâinilor pentru reducerea infecţiilor intraspitaliceşti cu stafilococ multirezistent la antibiotice. Mupirocina şi clorhexidina sunt cei mai recomandaţi agenţi de decontaminare. Dau rezultate bune şi triclosanul, hexaclorofenul şi polihexanida (I. Gould, Marea Britanie).
    Participanţii din România au prezentat lucrări care analizau factorii de risc pentru reacţiile adverse la medicamentele antibacteriene (Mihai Nechifor, Cătălina Luca şi Cristina Gales, Iaşi) şi problemele curente ale tratamentului antimicrobian în infecţiile pediatrice, inclusiv efectele colaterale şi soluţiile bazate pe cunoaşterea etiologiei (Camelia Grigore şi Sabina Iurian, Sibiu).
   În timpul congresului s-a desfăşurat şedinţa comitetului executiv al Federaţiei Societăţilor Europene pentru Chimioterapie şi Infecţii (FESCI), în care am reprezentat Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor. Boardul ISC a avizat desfăşurarea congresului din 2016 în România. Invităm toţi cercetătorii din domeniul chimioterapiei antibacteriene, antifungice, antivirale şi antiparazitare să participe cu lucrări, care vor putea fi publicate după selecţie în revistele de prestigiu editate de ISC.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe