Newsflash
Diverse

Chimioterapie antiinfecţioasă

de Prof. dr. Mihai NECHIFOR - dec. 9 2011
Chimioterapie antiinfecţioasă
   Între 3 şi 6 noiembrie, la Belgrad, s-a desfăşurat a doua Conferinţă Sud-Est Europeană de Chimioterapie a Infecţiei (SEEC 2011), organizată de International Society of Chemotherapy (ISC) şi Federaţia Societăţilor Europene de Chimioterapie (FESCI). Între societăţile naţionale participante la organizare s-a numărat şi Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor (SRSC). Congresul a reunit participanţi din 20 de state şi a inclus 18 sesiuni de prezentări orale şi o sesiune poster. Un număr mare de personalităţi internaţionale ale domeniului au participat cu lucrări la această reuniune. Dintre acestea, menţionăm pe Teresita Mazzei (Italia), preşedinta ISC, Kurt Naber (Germania), Andrea Noveli (Italia), preşedintele FESCI, Ian Gould (Marea Britanie) şi alţii. Au fost abordate unele dintre cele mai importante probleme ale chimioterapiei antiinfecţioase actuale, pe primul loc situându-se problema rezistenţei bacteriene la antibiotice şi modalităţile de utilizare practică eficientă a arsenalului chimioterapic.
   S-a pus accentul pe importanţa acţiunii imunomodulatoare a unor antibiotice antibacteriene (în special macrolide) pentru eficienţa terapiei. Inflamaţia căilor aeriene superioare şi inferioare la pacienţi cu pneumonie asistaţi ventilator s-a diminuat după tratamentul cu claritromicină sau azitromicină (Bruno Barsici, Croaţia). Credem că activitatea antiinflamatoare şi imunomodulatoare a unor antibiotice trebuie luată mai mult în consideraţie atunci când se recomandă terapie antibacteriană. Interacţiunile dintre chimioterapicele antibacteriene şi organismul uman, multă vreme subestimate sau considerate neimportante pentru acţiunea terapeutică a acestor medicamente, revin astfel în atenţia lumii medicale.
   Caracterul complex al terapiei prostatitelor acute bacteriene, boli în care tratamentul antibacterian trebuie asociat cu medicaţie antiinflamatoare, a fost relevat de Yong-Hyun Cho (Coreea). Tratamentul prostatitelor cronice trebuie menţinut cel puţin patru săptămâni şi s-a demonstrat că este o greşeală să se administreze un tratament mai scurt. Referitor la infecţiile urinare, s-a arătat că bacteriuria asimptomatică nu se tratează, iar în terapia infecţiei urinare fosfomicina 3 g/zi o zi sau maximum două şi nitrifurantoina 5–7 zile sunt chimioterapicele de ales, deoarece rezistenţa bacteriană la acestea este mult mai redusă în prezent, comparativ cu fluorochinolonele (mai ales ciprofloxacina), medicamentele preferate de mulţi medici. Administrarea de urovaxom s-a dovedit utilă în terapia cistitelor recurente. Una dintre modalităţile noi de abordare a acestor afecţiuni bacteriene este utilizarea factorilor antiadeziune bacteriană, care se consideră că ar putea fi utili şi în alte afecţiuni.
   Plecând de la principiile medicinii bazate pe dovezi, s-au adus argumente solide în favoarea faptului că înlocuirea cefalosporinelor din generaţia a treia cu cele din generaţia a patra (cefpiroma, cefepima etc.) reduce numărul de infecţii intraspitaliceşti cu bacterii producătoare de betalactamaze cu spectru extins – ESBL (Bojana Beovic, Slovenia). Studiile clinice au corelat consumul global de cefalosporine din generaţiile a doua şi a treia la bolnavii spitalizaţi cu incidenţa infecţiilor produse de Klebsiella pneumoniae producătoare de ESBL; s-a constatat însă că nu există o corelaţie liniară (numărul infecţiilor scade mai puţin decât consumul de cefalosporine).
   Profesorul Andreea Noveli (Italia) a relevat importanţa corelaţiilor farmacocinetică – farmacodinamică pentru acţiunea medicamentelor antibacteriene, iar Ian Gould (Marea Britanie) a vorbit despre paradoxurile antibioticoterapiei în 2011, când se aniversează 70 de ani de la prima utilizare terapeutică a penicilinei G.
   Problema infecţiilor cu stafilococi meticilino-rezistenţi (MRSA) a fost abordată de Stefania Stefani (Italia), cu sublinierea faptului că vancomicina rămâne (cu toate efectele adverse) un mijloc terapeutic important, alături de linezolid şi quinopristină/dalfopristină (Tania Tosici, Serbia).
   Au existat şi sesiuni consacrate medicaţiei antifungice. S-a arătat că deşi amfotericina B este un medicament vechi, el este în continuare eficient. Introdus în lipozomi, acesta are o toxicitate semnificativ mai mică decât în formă liberă şi este medicamentul de elecţie în zigomicoze. Amfotericina B înglobată în lipozomi, singură sau în asociere cu antifungice mai noi precum echinocandinele, rămâne un tratament eficient, indicat (Georgios Petrikkos, Grecia).
   Societatea Română de Studiu a Chimioterapicelor a organizat o sesiune orală referitoare la efectele colaterale ale medicaţiei antiinfecţioase (moderatori: prof. dr. Mihai Nechifor, Iaşi, şi prof. dr. Milan Cizman, Ljubljana). În cadrul sesiunii, a fost abordată problema monitorizării efectelor adverse ale medicaţiei antibacteriene (prof. dr. Mihai Nechifor). Au fost prezentate date originale asupra efectelor adverse ale interferonului în terapia hepatitei virale C, studiu efectuat la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş“ Bucureşti şi prezentat de dr. Ioana Diana Olaru. Profesorul Milan Cizman a prezentat o lucrare amplă şi foarte interesantă referitoare la evoluţia rezistenţei bacteriene la antibiotice în condiţiile în care pentru unele antibiotice consumul a scăzut şi în Slovenia, iar pentru altele a crescut. De fapt, nu numai în Slovenia, dar şi în alte ţări (Suedia) a scăzut consumul de antibiotice în ultimii ani. Aceasta reflectă nu lipsa de bani pentru aprovizionarea cu medicamente, ci o utilizare mai judicioasă a acestui tip de substanţe de către marea masă a medicilor practicieni. Un colectiv condus de conf. dr. Victoria Aramă a realizat un studiu clinic concludent asupra rezistenţei la insulină la pacienţi ce au primit tratament cu antiretrovirale. Datele culese au arătat o creştere semnificativă a glicemiei şi a rezistenţei la insulină la 69% din bărbaţii şi 58% din femeile ce au primit această terapie. Considerăm că tulburările metabolismului glucolipidic trebuie monitorizate permanent la bolnavii ce primesc terapie antiretrovirală.
   Următoarea reuniune SEEC va avea loc anul viitor, la Dubrovnik (Croaţia) şi la aceasta şi-au anunţat deja participarea numeroşi cercetători nu numai din ţările sud-est europene şi mediteraneene, dar şi din alte regiuni ale lumii. Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor, implicată în organizare, va conduce o secţiune a congresului.
   Preocupările comunităţii ştiinţifice internaţionale pentru problematica chimioterapiei antiinfecţioase sunt tot mai accentuate şi este necesar ca un număr cât mai mare de colective din ţara noastră să fie implicate în cercetarea clinică şi experimentală din acest domeniu.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe