Newsflash
Diverse

CHIMIOTERAPIA CONTEMPORANĂ: realizările prezentului şi provocările viitorului

de Prof. dr. Mihai NECHIFOR - dec. 12 2012
CHIMIOTERAPIA CONTEMPORANĂ: realizările prezentului şi provocările viitorului
   Între 8 şi 11 noiembrie 2012, la Dubrovnik (Croaţia), s-a desfăşurat al treilea congres sud-est european de chimioterapie (SEEC 2012), manifestare de amploare, la care au participat cu lucrări cercetători şi universitari din 25 de ţări. Congresul a fost organizat de Societatea Internaţională de Chimioterapie (ISC), în colaborare cu Federaţia Societăţilor Europene de Chimioterapie şi Infecţii (FESCI), cu Societatea Mediteraneană de Chimioterapie şi cu o serie de societăţi naţionale, între care şi Societatea Română de Studiul al Chimioterapicelor (SRSC). Reuniu­nea a abordat din variate unghiuri problemele complexe ale chimioterapiei antibacteriene, antifungice si antivirale. În program au fost incluse 30 de sesiuni de lucrări prezentate oral, două conferinţe în plen, două simpozioane-satelit şi o sesiune de lucrări poster. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre datele valoroase sub aspect practic şi teoretic, care au fost discutate în cadrul acestei importante manifestări ştiinţifice internaţionale.
   În domeniul terapiei hepatitei virale C s-au adus argumente în favoarea utilizării triplei terapii şi referitoare la eficienţa terapeutică a boceprevirului ca medicament nou şi promiţător în domeniu, dar despre care există deocamdată prea puţine date clinice (Adriana Vince, Croaţia). Telaprevirul apare şi el ca o perspectivă de luat în consi­deraţie în terapia hepatitei cronice C (Tarik Asselah, Franţa).
   O sesiune orală a fost consacrată efectelor colaterale ale medicaţiei antiinfecţioase în practica medicală clinică (moderatori: Krassimir Metodiev – Bulgaria, şi sub­semnatul). Datele prezentate au relevat o prelungire medie a spitalizării din cauza efectelor adverse ale antibio­ticoterapiei antibacteriene cu 2–2,5 zile şi o creştere a costului spitalizării cu 15–20% ca urmare a reacţiilor adverse şi a terapiei lor. În această direcţie, sunt necesare studii susţinute şi extinse, deoarece sunt date în literatură ce arată că 2,2 milioane de americani au în fiecare an reacţii adverse la medicamente, în vreme ce alte cercetări evidenţiază că, anual, numai în SUA, circa 50–100 de mii de bolnavi decedează în urma reacţiilor adverse la medica­mente. În România, ne aflăm în faţa unei subraportări şi a unei atenţii reduse acordate de mulţi medici reacţiilor adverse la medicamente. Evangelos Giamarellos-Bourbulis (Grecia) a discutat utilizarea macrolidelor noi în terapia bolnavilor cu sepsis, arătând că eficienţa terapeutică ridicată se produce simultan cu incidenţa redusă a reacţiilor adverse, iar acţiunea antibacteriană a acestor medica­mente se asociază cu efecte imunomodulatoare şi antiinfla­matoare.
   O altă sesiune a fost dedicată discutării importanţei relaţiilor farmacocinetică–farmacodinamie (PK/PD) în cadrul terapiei antiinfecţioase. Fără cunoaşterea acestor relaţii şi înţelegerea importanţei lor pentru acţiunea medicamentului antiinfecţios, nu se poate progresa în domeniul terapiei medicamentoase.
   S-au adus date statistice referitoare la terapia cu medicamente antivirale moderne HAART a copiilor infectaţi cu HIV, subliniindu-se faptul că, în lume, există peste 2,1 milioane de copii infectaţi cu HIV şi că 90% din aceştia trăiesc în ţări cu posibilităţi materiale reduse sau relativ reduse, ceea ce pune probleme referitor la derularea corectă şi completă a terapiei şi la prognosticul acestor copii. Terapia incompletă sau incorectă favorizează apariţia rezistenţei virale la antiretroviralele utilizate, iar această rezistenţă (cel puţin pentru antiretroviralele de primă linie) este deja o problemă în practica terapeutică.
   Optimizarea terapiei antibacteriene prin prisma particularităţilor relaţiei PK/PD ale fiecărei grupe de antibiotice este un deziderat major. Studii randomizate efectuate la pacienţi cu infecţii severe au arătat că administrarea în perfuzie continuă a antibioticelor beta-lactamice nu prezintă avantaje demonstrabile în ceea ce priveşte atingerea unei concentraţii tisulare superioare, deosebit de importantă pentru antibioticele din această grupă şi nu numai (Bruno Barsici, Croaţia).
   Jette Kristiansen (Danemarca) a prezentat problemele legate de acţiunea antibacteriană a non-antibioticelor. Aceste substanţe, care, în mare măsură, fac parte din grupa medicamentelor antipsihotice tipice sau atipice, tind a fi, în viitorul apropiat, utilizate drept medicaţie de sprijin în terapia infecţiilor bacteriene, alături de antibioticele la care este sensibilă bacteria respectivă. Se poate demonstra că aceşti compuşi reduc sau inhibă dezvoltarea rezistenţei microbiene la antibiotic şi există date (deocamdată puţine) care arată că ei ar putea acţiona şi ca substanţe ce cresc sensibilitatea bacteriană la acţiunea antibioticelor. Un fapt interesant este acela că, în cazul unora dintre medicamentele antipsihotice (mai ales din grupa fenotiazinelor), unii izomeri care nu au acţiune semnificativă antipsihotică au în schimb un efect antibacterian. Este cazul tioridazinei, un medicament utilizat de circa 50 de ani ca antipsihotic, dar care are unul dintre stereoizomeri cu slabe acţiuni pe SNC, dar cu o remarcabilă activitate faţă de bacteriile Gram-pozitive (Oliver Hendrics, Danemarca).
   O altă interesantă cale abordată pe drumul dificil al creşterii eficienţei terapiei antibacteriene şi al reducerii rezistenţei bacteriene este cea a utilizării inhibitorilor pompei de eflux, inhibitori ce au arătat, în unele studii, că pot restabili sensibilitatea unor bacterii la antibiotice la care acestea au devenit rezistente.
   Damir Nemet (Turcia) a arătat valoarea caspofunginei ca medicaţie de elecţie în profilaxia infecţiilor fungice invazive la pacienţii cu hemopatii maligne şi la cei cu neuro­penie febrilă. Există şi posibilitatea asocierii caspofunginei cu alte antifungice la pacienţii imunocompromişi.
   Efectul imunomodulator al macrolidelor este tot mai mult evidenţiat (Michel Parnham, Marea Britanie). Aceste antibiotice au redus inflamaţia în afecţiuni bacteriene variate (de exemplu, în bronşiolite). Pentru macrolidele mai noi şi mai ales pentru azitromicină, fagocitele mononucleare sunt probabil ţinta principală, la nivelul căreia se produce efectul imunomodulator. Acest antibiotic inhibă sinteza de citokine proinflamatoare (IL1, IL6, IL8 şi TNF). Se consideră că interferenţa azitromicinei cu fosfolipidele lizozomale ar putea fi de asemenea implicată în efectul imunomodulator al azitromicinei. Alte cercetări prezentate s-au referit la eficienţa acestui antibiotic în cazul pacienţilor cu fibroză chistică, inclusiv în cazul celor cu infecţii cu Pseudomonas aeruginosa (Nicola Petrosillo, Italia). A fost arătat şi efectul modulator al macrolidelor faţă de eliberarea crescută de citokine, în cazul unor infecţii virale.
   Ian Gould si Robert Skov (Marea Britanie) şi-au focalizat expunerile pe problema controlului infecţiilor cu stafilococi rezistenţi la meticilină (MRSA). A fost recomandată o cât mai bună cunoaştere a statusului bolnavului la admiterea lui în spital, pentru a se putea alege atitudinea terapeutică potrivită. S-a insistat din nou pe importanţa igienei mâinilor pentru reducerea incidenţei infecţiilor de spital cu MRSA.
   Au fost prezentate studii clinice care au încercat să evidenţieze caracteristicile şi eficienţa diverselor terapii aplicate în unele tipuri de infecţii. Astfel, în infecţiile produse de Legionella, terapia cu azitromicină s-a dovedit superioară celei cu moxifloxacină.
   O sesiune a fost consacrată infecţiilor prostatice. În prostatita cronică bacteriană, asocierea macrolide – fluorochinolone este cea mai eficientă. În cazul acestei asocieri, doza zilnică de ciprofloxacină nu trebuie să fie mai mică de 750 mg/zi, iar durata tratamentului este de circa patru săptămâni (Gianpaulo Perletti, Italia).
   Biofilmului i se acordă o tot mai mare importanţă în infecţiile tractului urinar. Înţelegerea rolului protector pe care-l are biofilmul pentru bacterie şi a faptului că trebuie atinse concentraţii mult mai înalte de antibiotic pentru a fi eficiente în cazul bacteriilor protejate de biofilm este esenţială pentru succesul terapiei în aceste infecţii (Kurt Naber, Andreas Wieser – Germania).
   În programul congresului au fost înscrise trei lucrări din România: „Reacţiile adverse în practica medicală de spital – o permanentă problemă şi o provocare“ (Mihai Nechifor, Iaşi); Efectele secundare ale medicaţiei utilizate în infecţii cu MRSA (Mihaela Cătălina Luca şi colab., Iaşi); Eficienţa terapiei boceprevir plus standard în cazul unei cohorte dificil de tratat de bolnavi infectaţi cu genotipul 1b HCV (Mihaela Andreea Rădulescu şi colab., Bucureşti).
   Organizatorii au asigurat cadrul necesar unor fructuoase şi ample discuţii şi schimburi de opinii între participanţi. Imaginea generală oferită de congres este aceea a unui efort intens pe toate planurile, pentru obţinerea succesului terapeutic în bolile produse de agenţi infecţioşi şi a existenţei a numeroase probleme în abor­darea terapeutică a bolilor produse de microorganisme. Progresele în cercetarea preclinică şi clinică au apărut mai mult ca oricând, necesare pentru ameliorarea rezultatelor farmacoterapiei antiinfecţioase. Această cercetare cere însă eforturi şi alocări de resurse materiale şi umane tot mai mari, pe care toate statele (inclusiv România) trebuie să le facă. Viitorul congres SEEC va avea loc în noiembrie 2013, la Istanbul.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe