Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Chimioterapia antiinfecţioasă în faţa provocărilor prezentului

Viața Medicală
Prof. dr. Mihai NECHIFOR vineri, 4 iunie 2010

   Organizată recent, la Varna, de FESCI (Federaţia Europeană a Societăţilor de Chimioterapie şi Boli infecţioase) şi de ISC (International Society of Chemotherapy) în colaborare cu societatea bulgară de profil, 1st Sud-Est European Conference on Chemotherapy and Infection a reprezentat o manifestare ştiinţifică internaţională importantă în acest domeniu. Reuniunea a cuprins 28 de simpozioane, două sesiuni poster şi simpozioane-satelit. Tematica a fost de mare actualitate şi a permis relevarea unor progrese importante în domeniul chimioterapiei antiinfecţioase, precum şi a unor schimburi de viziune referitoare la acest domeniu foarte extins al farmacoterapiei actuale. (...)

    La conferinţă, au participat personalităţi în domeniu, cum ar fi prof. Terezita Mazzei, preşedintele în exerciţiu al ISC, prof. Ian Gould, secretarul general al acestui organism ştiinţific care are circa 37.000 de membri în întreaga lume, prof. Andrea Novelli (Italia), preşedinte al FESCI, prof. Kurt Naber (Germania), fostul preşedinte al ISC şi alţi remarcabili cercetători în domeniul chimioterapiei.
    Între datele interesante prezentate, menţionăm faptul că fosfomicina sub formă de fosfomicină trometamol cunoaşte o spectaculoasă revenire în prim-planul tratamentelor antibacteriene. În infecţiile urinare (UTI) necomplicate, prof. Kurt Naber şi şcoala germană (dar nu numai) recomandă utilizarea nitrofurantoinei şi fosfomicinei şi mai puţin folosirea fluorochinolonelor (cele mai utilizate antibiotice azi în UTI). E. coli este implicată în etiologia a 77% din cistitele necomplicate, iar circa 92% din suşe nu sunt rezistente (deci sunt sensibile) la nitrofurantoin sau la fosfomicină. Administrarea unui imunomodulator, cum este Uro-Vaxom-ul, este utilă în profilaxia UTI. S-au adus multe date ce arată clar că bacteriuria asimptomatică nu se tratează cu antibiotice.
    Mai multe rezultate obţinute în cercetarea clinică pun la îndoială eficienţa terapiei cu dexametazonă în meningitele bacteriene, arătând că atât mortalitatea, incidenţa sechelelor neurologice, cât şi gravitatea lor nu sunt modificate de asocierea dexametazonei la antibioterapie. Un studiu clinic de farmacocinetică a dus la relevarea unei reduceri a trecerii în LCR a ceftriaxonei sau a vancomicinei la bolnavii cu meningită care au primit concomitent şi dexametazonă.
    Tot mai mult, parametrii farmacocinetici sunt consideraţi esenţiali pentru conducerea corectă a antibioterapiei antibacteriene. Astfel, F. Scalione (Italia) arată că raportul AUC (Area Under Curvature)/MIC este un marker esenţial al potenţei antibacteriene a unui antibiotic, iar G. Drusano şi Terezita Mazzei au arătat că un raport AUC/MIC>60 este cel ce asigură eradicarea completă a unei bacterii patogene sensibile la un anume antibiotic.
    O. Janata (Austria) şi alţi participanţi au abordat o serie de probleme legate de managementul şi strategia de urmat în cadrul utilizării antibioticelor, fapt cunoscut în literatura actuală medicală sub denumirea de antibiotic stewardship. În context, este de subliniat că în numeroase ţări există, în spitale, responsabili pentru supravegherea utilizării corecte a antibioticelor, fapt care ar trebui cât mai curând introdus şi în România. Există în diferite locuri din Europa colective ce studiază cele mai bune strategii de utilizare a antibioticelor în practica clinică şi ambulatorie, fapt pe care îl propune spre realizare Societatea Română de Cercetare a Chimioterapicelor şi în ţara noastră.
    F. Allenberger (Austria) a prezentat date legate de raportul cost/eficienţă în cazul antibioterapiei antibacteriene, iar I. Gould (Marea Britanie) şi colectivul au realizat studii ce arată că între sporirea cantităţii de antibiotic consumat şi creşterea rezistenţei bacteriene există o corelaţie pozitivă şi că nu se poate în niciun caz considera că administrarea unor cantităţi mai mari de antibiotic ar fi un marker al unei asistenţe medicale de calitate.
    Datele noastre au arătat că există diferenţe importante între gravitatea şi frecvenţa reacţiilor adverse la vancomicină la pacienţi cu sepsis, comparativ cu cei care nu au sepsis, precum şi faptul că unele reacţii adverse ale medicaţiei antiretrovirale, cum sunt cele de la nivelul cavităţii orale sau cele de la nivelul funcţiilor cognitive, sunt adesea neobservate şi mult subraportate. A fost remarcată diferenţa între utilizarea licenţiată (conformă cu Agenţia Naţională a Medicamentului) şi utilizarea nelicenţiată (off-label) a medicamentului şi faptul că noţiunea de off-label se poate referi la utilizări ale medicamentului antiinfecţios (dar de altfel a oricărui alt medicament), la alte doze, pe alte căi de administrare, la alte intervale de timp sau la alte categorii de vârstă decât cele pentru care a fost testat şi pentru care s-a obţinut aprobarea de a fi introdus în terapie. Rezultatele noastre, ca şi unele publicate de diferiţi autori, arată că există o incidenţă mai mare a reacţiilor adverse în cazul utilizării off-label a unor antibiotice antibacteriene decât în cazul utilizării aprobate.
    O lucrare realizată de un colectiv de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş“ din Bucureşti, colectiv condus de dna prof. dr. Victoria Aramă şi dl prof. dr. Mircea Chiotan şi care a fost prezentată de către dna dr. Daniela Munteanu, s-a referit la reacţiile adverse la nivel ocular ale terapiei cu interferon pegilat în hepatita virală. Este de observat că reacţiile adverse oculare sunt o categorie de reacţii adverse importante, dar adesea neobservate de către medic şi, rareori, raportate. Credem – la fel şi în cazul reacţiilor adverse orale şi de la nivelul cogniţiei – că toţi medicii trebuie să acorde o atenţie deosebită identificării precoce a acestor reacţii adverse, prevenirii şi tratării lor.
    România a fost prezentă cu 11 postere (9 din Bucureşti şi două din Iaşi) şi trei prezentări orale susţinute de dl prof. dr. Mihai Nechifor (Iaşi), dl conf. dr. Manole Cojocaru (Bucureşti) şi dna dr. Daniela Munteanu (Bucureşti).
    Subsemnatul a fost moderator (chairman) al simpozionului „Efectele colaterale ale medicaţiei antiinfecţioase“.
    Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor a fost una dintre societăţile ştiinţifice organizatoare ale acestui congres.
    Preşedintele Congresului, dl prof. dr. Kazmir Metodiev (Bulgaria), şi comitetul de organizare au asigurat un cadru adecvat pentru desfăşurarea lucrărilor, care a prilejuit un schimb util de idei întreparticipanţi şi a relevat stadiul în care se află cercetarea fundamentală şi clinică. Au fost evidenţiate, de asemenea, preocupările principale în planul cercetării pe care le au societăţile ştiinţifice participante.
    Următoarea reuniune a International Society of Chemotherapy asociată cu ECMID va avea loc în mai 2011, la Milano. Sperăm ca la acest Congres să participe, cu lucrări, un număr cât mai mare de cercetători din România.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.