În
perioada 13–15 noiembrie 2015 s-a desfășurat, la Salonic, a șasea Conferință
sud-est europeană de chimioterapie și infecție. Cercetători și cadre didactice
universitare din 24 de state din Europa, Asia și Africa au participat la 23 de
simpozioane și sesiuni de comunicări orale, o sesiune poster și o conferință
plenară. Tematica congresului a fost cea a obiectivelor terapiilor
chimioterapice antibacteriene, antifungice și antivirale, cu accent pe probleme
legate de rezistența bacteriană la antibiotice, aspecte de farmacoeconomie și
progresele în terapia hepatitelor virale. De asemenea, au fost prezentate noi
antibiotice aflate în momentul introducerii pe piață sau în fazele finale ale
testărilor clinice, precum și noile lor mecanisme de acțiune, care reduc viteza
de dezvoltare a rezistenței bacteriene.
Alte
subiecte de interes au fost necesitatea aplicării corecte a datelor de
farmacocinetică a medicației antibacteriene în practica clinică, necesitatea
monitorizării terapiei antiinfecțioase, terapia infecțiilor fungice invazive,
terapia antifungică la pacienții neuropenici și relația între farmacocinetica și
farmacodinamica medicației antifungice. Un bun expemplu al modului în care
respectarea în practica clinică a datelor de farmacocinetică poate reduce
dezvoltarea rezistenței bacteriene este cel al fluorochinolonele. În cazul
acestei grupe de antibiotice, raportul aria de sub curba concentrațiilor (AUC)/
concentrația minimă inhibitorie (MIC) trebuie să fie mai mare decât 100 pentru
a înhiba dezvoltarea rezistenței bacteriene. Există multe exemple conform
cărora tocmai nerespectarea acestei reguli a contribuit, în mare măsură, la
dezvoltarea rezistenței multor bacterii la diferite chinolone. În practică nu
trebuie, în niciun caz, să se facă economie reducând dozele de antibiotic sau
mărind timpul dintre administrarea dozelor. De exemplu, doza de levofloxacină
care trebuie administrată pe cale orală în pielonefrite și în infecțiile
complicate ale tractului urinar trebuie să fie de 750 mg la 8 ore și nu mai
mică.
La
conferință au fost prezentate și multe situații în care alegerea corectă a
antibioticului poate duce la depășirea problemelor puse de rezistența actuală a
unor bacterii. Astfel, daptomicina este tot mai mult utilizată în cazul
stafilococului auriu rezistent la meticilină (MRSA), care în multe cazuri a
devenit rezistent și la vancomicină. Alte opțiuni în cazul stafilococului auriu
rezistent la meticilină sunt noile antibiotice active anti-MRSA: noile
cefalosporine (ceftaroline, ceftobiprole) și noua oxazolidinona, tedizolidul.
Situația
actuală a vaccinărilor a fost de asemenea dezbătută la conferință și s-a
reamintit importanța acestora în sănătatea publică. Vaccinurile sunt deosebit
de utile dacă sunt utilizate, cu atât mai mult cu cât nu dispunem de o
chimioterapie eficientă în toate bolile infecțioase (de exemplu, în infecția cu
virus rabic, papilloma virus, virus poliomielitic etc.). Ca orice medicament,
vaccinul are și efecte adverse, dar în cazul său, raportul risc/beneficiu
(raport ce trebuie luat în considerare în cazul utilizării tuturor
medicamentelor) este clar în favoarea beneficiului. Este absolut nejustificată
ezitarea unor părinți de a-și vaccina copiii și, prin acest comportament, de a
pune în primejdie sănătatea populației.
Una
dintre sesiunile de prezentare a fost consacrată problemelor de
farmacoeconomie, precum și problemelor de supraveghere a consumului și
prescrierii de antibiotice. Reducerea consumului de antibiotice la strictul
necesar și prescrierea corectă a acestora este un factor de reducere a
dezvoltării rezistenței bacteriene. Au fost menționate și câteva situații în
care reducerea consumului unor antibiotice a dus la scăderea rezistenței
bacteriene la respectivele antibiotice. Poate și în România, urmărirea
corectitudinii prescrierii de antibiotice antibacteriene, atât în practica de
ambulatoriu, cât și în spitale, ar trebui să fie o preocupare permanentă a
Ministerului Sănătații și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar
rezultatele acestei supravegheri ar trebui concretizate în rapoarte publicate
anual și în măsuri de corectare a greșelilor sau abuzuri.
Prof.
dr. Florian Wagenlehner (Germania) a prezentat date noi referitoare la
epidemiologia infecțiilor urinare cu bacterii multirezistente, iar prof. dr.
Kurt Naber (Germania) a discutat noile perspective terapeutice în aceste afecțiuni.
Dr. Marielle Beerepoot (Olanda) a oferit o interesantă perspectivă asupra agenților
non-chimioterapici care pot fi utilizați în terapia sau în prevenirea apariției
recurenței infecțiilor tractului urinar. Astfel, au fost prezentate rezultate
pozitive obținute în această direcție prin utilizarea lactobacililor, a
metenaminei sau a extractului de afine. Stafilococul auriu multi-drog rezistent
(MDR) implicat în producerea mastitelor bovine (de aici bacteria ajunge în
laptele de consum) s-a dovedit a fi sensibil la nisină și mai ales la
lisostafină.
O
altă problemă discutată la conferință a fost aceea a identificării și
introducerii în practică a unor agenți care să reducă aderența bacteriilor și
fungilor la diferite țesuturi și mai ales la unele mucoase. Au fost prezentate
date ce arată că unele probiotice, cum este Lactobacillus rhamnosus
GR-1, reduc aderența Candidei glabrata de mucoase și scad capacitatea
acesteia de a forma biofilm. Un alt astfel de agent este streptorubina B, care
reduce formarea de biofilm și aderența stafilococului auriu.
Prof.
dr. Bruno Baršić (Croația) și prof. dr. Milan Čižman (Slovenia) au discutat
rolul și locul educației medicale din studiile universitare și postuniversitare
în reducerea rezistenței bacteriene la antibiotice. În curricula învățământului
medical trebuie acordate mai multă atenție și mai mult spațiu problemei
rezistenței microorganismelor patogene la chimioterapie.
În
cadrul conferinței, două sesiuni de prezentare au fost consacrate bolilor infecțioase
ale migranților care au intrat în ultimul timp în Europa și problemelor
terapeutice ridicate de această situație (prof. dr. Vladimír Krčméry –
Slovacia, dr. Jiřina Kafková – Cehia, dr. M. Bartkovjak – Liban).
Specialiștii
din România au prezentat lucrările: subsemnatul – „Factori implicați în apariția
reacțiilor adverse ale medicației antibacteriene“ și dr. Camelia Grigore, dr.
Sabina Iurian (Sibiu) – „Terapia antibacteriană în infecții respiratorii –
progrese, probleme și efecte colaterale“. Personal, am fost moderatorul
sesiunii „Efectele colaterale ale medicației antiinfecțioase în practica de
spital“ și am participat, în calitate de mebru al consiliului Federației
europene a societăților de chimioterapie (FESCI), la ședința acestui for.
La
congres au participat și personalități ale vieții științifice internaționale,
cum ar fi dr. Ian Gould (Marea Britanie) – președinte al Societății internaționale
de chimioterapie, prof. dr. Francesco Scaglione (Italia) – președinte al Federației
europene a societăților de chimioterapie și infecție, prof. dr. Kurt Naber
(Germania), prof. dr. Andrea Novelli (Italia), dr. Andreas Voss (Olanda), prof.
dr. Terezita Mazzei (Italia). Aceștia au susținut numeroase dezbateri și au
efectuat un schimb de idei, dar și de experiență.
În
anul 2016, FESCI și Societatea Română de Studiu al Chimioterapicelor vor
organiza împreună a șaptea Conferință sud-est europeană de chimioterapie și
infecție, la Sibiu. Aceasta este o importantă oportunitate pentru specieliștii
români de a prezenta rezultatele cercetărilor pe care le desfășoară și de a
auzi punctul de vedere al unora dintre cei mai importanți specialiști din lume
în acest domeniu.
