Newsflash
Diverse

Certitudini şi teme de viitor în gastroenterology

de Dumitru ŞERBAN - sept. 2 2013
Certitudini şi teme de viitor în gastroenterology
Şcoala de vară de gastroenterologie, organizată sub egida UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi, Societăţii Române de Oncologie Digestivă, Colegiului Medicilor din România, Institutului de Gastronterologie şi Hepatologie Iaşi, Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon“, filialei locale a Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe Medicale, s-a desfăşurat recent în capitala Moldovei.
După încheierea prezentărilor, am discutat despre manifestare şi o parte din temele dezbătute, cu dr. Ana-Maria Sîngeap, medic primar în cadrul Institutului de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi.

 

   – Una din secţiunile Şcolii de vară, „Noul val în gastroenterologie“, a ajuns la ediţia a III-a. Care sunt realizările de până acum ale acesteia?
   – De la prima ediţie, medicii rezidenţi au impresionat prin seriozitatea şi maturitatea cu care au ales cazurile clinice considerate de interes pentru prezentarea în cadrul acestei manifestări. S-au dovedit motivaţi şi cu o bună bază informaţională ştiinţifică, fiecare corespunzător anului de pregătire. Poate mai important este că au reuşit să transmită implicarea lor umană în abordarea şi rezolvarea cazului clinic, dovedind astfel pasiune pentru meseria aleasă. Complexitatea cazurilor clinice prezentate şi calitatea consideraţiilor teoretice inerente acestora tind să crească de la o ediţie la alta; mulţi medici rezidenţi au deja experienţa stagiilor în străinătate, ceea ce a contribuit la extinderea experienţei lor clinice, reflectată în practica cotidiană actuală.
   – Printre cursurile intensive le-am remarcat pe cele dedicate hepatitelor cronice şi patologiei pancreasului. Pe ce s-au axat discuţiile?
   – Hepatitele cronice se constituie într-un capitol de patologie cu totul special, permanent în dezbatere şi actualitate. Aceasta în primul rând prin prevalenţa crescută a infecţiei cronice cu virusurile hepatitice B şi C,  dar şi prin potenţialul evolutiv nefast, uneori stadii avansate de boală, inclusiv complicaţii ale acesteia, fiind decelate întâmplător, la un pacient până atunci asimptomatic. Sunt argumente pentru eforturile susţinute, în permanentă desfăşurare, de a găsi şi aplica protocolul terapeutic ideal. Arsenalul terapeutic al hepatitelor cronice virale câştigă, de la an la an, noi medicamente; agentul terapeutic optim se doreşte  uşor de administrat, fără efecte adverse şi cu rată maximă de răspuns. Această preocupare şi-a găsit răsunet în cadrul cursului dedicat hepatitelor cronice, fiind prezentate cele mai noi studii şi cele mai recente scheme terapeutice. Totodată, s-a dorit reactualizarea informaţiilor legate de un capitol mai puţin dezbătut, dar nu mai puţin important în practică: manifestările extrahepatice ale hepatitelor cronice virale B şi C. Ne-au fost alături, în cadrul cursului, colegi din specialităţi diferite, dar cu care lucrăm pe un teren comun, în cazul pacienţilor cu hepatite cronice. De exemplu, medicul dermatolog a oferit o prezentare competentă şi actualizată, referitoare la efectele adverse ale noilor agenţi antivirali, iar medicul specialist de medicină internă a punctat corelaţiile între patologia hepatică cronică şi ateroscleroză. Patologia pancreasului a fost dezbătută interdisciplinar: pe lângă intervenţiile specialiştilor gastroenterologi, şi-au expus punctul de vedere specialiştii în oncologie medicală, privind terapia sistemică în cazul cancerului de pancreas şi cei în chirurgie oncologică, pe tema abordării chirurgicale a tumorilor endocrine pancreatice şi a adenocarcinomului pancreatic cefalic.
   – S-a discutat şi despre bolile inflamatorii intestinale. Care sunt caracteristicile acestora şi cum pot fi tratate?
   – Bolile inflamatorii intestinale, a căror denumire completă include şi atributul „idiopatice“, afectează în special adultul tânăr. Fiind boli cronice, pot afecta semnificativ calitatea vieţii şi pot fi grevate de multiple complicaţii. Deşi clasic incidenţa este mai crescută în zona Europei de Nord, în ultimii ani asistăm la o creştere a proporţiei cazurilor noi în România. Evoluţia cunoaşterii şi-a pus amprenta şi în acest capitol de patologie: există soluţii pentru tratarea eficientă a acestor boli, cu obţinerea remisiunii pe o perioadă cât mai îndelungată. Pe principiul step-up, al întrebuinţării unui alt medicament mai puternic decât precedentul în cazul lipsei de răspuns, la ora actuală pilonul terapeutic „vedetă“ îl constituie terapia biologică, adică utilizarea unui agent antiinflamator cu ţintă directă pe unul din mediatorii care provoacă şi întreţin inflamaţia din substratul acestor boli.
   – Evenimentul s-a bucurat şi de participare internaţională. Cum se prezintă gastroenterologia românească în context european?
   – Într-adevăr, i-am avut ca invitaţi pe profesorii Philippe Rougier, de la departamentul de gastroenterologie şi oncologie digestivă al Spitalului European Georges Pompidou din Paris, John Karagiannis, de la departamentul de gastroenterologie din cadrul spitalului Konstantopoulio, Atena, şi Ulf Neumann, de la Departamentul de Chirurgie Generală, Viscerală şi Transplant a Clinicii Universitare Aachen. Medicina românească se aliniază, în ceea ce priveşte protocoalele de practică medicală, cu standardele din străinătate. Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Digestivă din ghidurile de diagnostic şi supraveghere a patologiei oncologice sunt adoptate şi în ţara noastră. Calitatea profesională a medicilor români este apreciată în străinătate, iar valoarea multor lucrări ştiinţifice ale medicilor sau cercetătorilor români a fost recunoscută prin apariţia în publicaţii internaţionale de prestigiu. Sunt motive reale de mândrie dar şi de optimism, de care avem nevoie într-adevăr în situaţia actuală, când practica medicală din România se împiedică de anumite constrângeri şi neajunsuri.
   – Care ar fi concluziile manifestării?
   – Şcoala de vară, care a cuprins pe parcursul celor patru zile cursuri intensive, simpozioane şi conferinţe, a reuşit să puncteze certitudinile şi să sugereze temele de viitor din domeniul gastroenterologiei, hepatologiei şi oncologiei digestive. S-a remarcat, prin valoarea concluziilor, şi simpozionul dedicat cancerului hepatocelular. Desfăşurat sub egida principiului win-win, acesta a inclus puncte de vedere proprii fiecărei specialităţi implicate în abordarea acestei patologii (gastroenterologie, oncologie, chirurgie), reunindu-le într-o pledoarie pentru abordarea multidisciplinară.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe