Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Celulele T reglatoare și imunoterapia alergen-specifică

Viața Medicală
Conf. dr. Manole COJOCARU luni, 6 noiembrie 2017
Viața Medicală
Prof. dr. Victor CRISTEA luni, 6 noiembrie 2017
Viața Medicală
Dr. Cornel URSACIUC luni, 6 noiembrie 2017
     În ultimele decenii, imunologia a trecut prin modificări majore care au plasat-o în fruntea specialităților medicale. Imunologia își asumă un rol principal în asigurarea funcționalității fluenței din cadrul sistemului de îngrijiri medicale. Asistăm la creșterea rolului specialistului în imunologie în cadrul sistemului sanitar. Dezvoltarea calității asistenței medicale, implementarea noilor tehnici, aparatura biomedicală informatizată, bilanțul costurilor sunt doar câteva dintre multiplele probleme pe care trebuie să le rezolve medicina de laborator. Specialistul este cel care caută surse de finanțare, completează proiecte de cercetare sau este asaltat de furnizori de aparatură medicală sofisticată. Concret, este nevoie de sprijin, de crearea condițiilor adecvate și de resurse financiare suficiente pentru a alinia laboratoarele medicale conform standardelor internaționale. Se înregistrează o creștere îngrijorătoare a costului investigațiilor imunologice. Este necesară introducerea ghidurilor de bună practică în laboratorul de imunologie (GLP)  și a controlului extern al calității.
     De asemenea, trebuie menționate rezultatele cercetării medicale: scurtarea timpului de stabilire a diagnosticului, reducerea timpului de spitalizare, instituirea corectă a primului gest terapeutic, limitarea recidivelor și recăderilor, scurtarea timpului de invaliditate temporară de muncă a pacientului. 
     Societatea de Imunologie din România (SIR), membru IUIS (International Union of Immunological Societies) a organizat ediția cu numărul patruzeci și șapte a  conferinței anuale de imunologie, cu participare internațională. Manifestarea științifică a avut loc la Institutul Național „Victor Babeș” București între 4 și 6 octombrie, sub atenta supraveghere a prof. dr. Victor Cristea (președinte SIR) și dr. Cornel Ursaciuc. Au avut loc conferințe plenare, cursuri practice (de hematologie, vaccinuri, patologie tumorală posttransplant, accesul la medicina personalizată), comunicări orale (imunologie fundamentală, imunologie clinică) și prezentări de postere.

 

Adeziunea intercelulară și rolul glicanilor

 

     Moleculele de adeziune celulară reprezintă glicoproteine situate pe suprafața celulelor, fiind implicate în interacțiuni de tip celulă-celulă (adeziune intercelulară) sau celulă-matrice (adeziune extracelulară) prin legarea de ligandul specific. Prof. dr. Victor Cristea a arătat importanța acestor structuri celulare în cadrul prezentării sale. De asemenea, acad. Octavian Popescu a prezentat studiile efectuate care au stabilit o nouă paradigmă a rolului glicanilor din gliconectine în autoasamblarea și discriminarea non-self implicate în procesul de adeziune celulară.

 

Imunoterapia alergen-specifică

 

     Prof. univ. dr. Carmen Bunu Panaitescu a evidențiat progresele înregistrate în imunoterapia alergen-specifică. Mecanismele imune care stau la baza acesteia constau în generarea de celule T reglatoare, devierea răspunsului imun alergic de la limfocitele Th2 la Th1, trecerea de producția de IgE la IgG4, precum și inhibarea răspunsurilor eozinofilelor, mastocitelor și bazofilelor din țesuturile afectate. Imunoterapia alergen-specifică este singura metodă de tratament care poate induce stoparea progresiei bolii și ameliorarea simptomelor, aceste efecte persistând ani după întreruperea tratamentului.

 

Rolul limfocitelor T dublu-negative

 

     Dilema funcțională a limfocitelor T dublu-negative a fost tema abordată de dr. Cornel Ursaciuc. Medicul a subliniat că limfocitele T dublu-negative (T-DN) reprezintă o subpopulație normală a limfocitelor T, prezentă în proporție de până la 10% în sângele periferic. Cercetările care testează implicarea T-DN în răspunsul imun antiinfecțios, dar și imunoreglare, patologia transplantului și răspunsul imun antitumoral sunt din ce în ce mai avansate.

 

Celulele limfoide înnăscute

 

     Prof. dr. Petru Cianga a evidențiat că celulele NK (natural killer) implicate în distrugerea celulelor tumorale și a celulelor infectate cu virusuri sunt prezente atât în țesuturi, cât și în circulație. Existența unor celule denumite „innate lymphoid cells” (ILC) ce derivă din același precursor limfoid nu prezintă receptori pentru antigene. În schimb, acestea prezintă un fenotip similar cu cel al celulelor NK și populează diverse țesuturi. Prezintă anumite similitudini structurale cu limfocitele T CD4+. ILC sunt capabile să inițieze răspunsuri imune. Acționează în cadrul imunității înnăscute ca celule efector. Se cunosc trei subpopulații de ILC. Elucidarea biologiei ILC va conferi o bază pentru dezvoltarea de noi agenți terapeutici.

 

Genomul și răspunsul imun

 

      Despre hibridizarea comparativă de tip ARRAY pentru analiza genomică din melanomul cutanat a vorbit prof. dr. Monica Neagu. A fost subliniat faptul că melanomul cutanat este caracterizat de mortalitate crescută, iar România prezintă cea mai ridicată rată a mortalității în special la grupa de vârstă 45–55 de ani. Studiul profilului genomic al ariilor regresate comparativ cu cele neregresate pentru identificarea variațiilor numărului de copii din aceste arii au demonstrat că anumite elemente genomice sunt în strânsă corelație cu sistemul imun.

 

Boala minimă reziduală în hemopatii

 

     „Implicațiile clinice ale bolii minime reziduale în hemopatii” a fost prezentarea susținută de conf. dr. Horia Bumbea. În cadrul acestei prezentări s-a punctat faptul că răspunsul la tratament în hemopatiile maligne a fost evaluat în trecut prin analiza criteriilor de remisiune completă. Pe măsură ce terapiile noi au îmbunătățit răspunsul terapeutic, a apărut conceptul de răspuns profund, care este analizat prin tehnici de înaltă performanță, imunofenotipice sau de genetică moleculară. Analiza bolii minime reziduale a devenit parte a protocolului terapeutic în leucemia acută limfoblastică și în prezent se implementează în stratificarea prognostică în leucemia acută mieloblastică. Leucemia limfocitară cronică a beneficiat de o îmbunătățire continuă a posibilităților terapeutice în ultimii ani. Tratamentele de ultimă generație au condus la obținerea unor remisiuni clinice complete. În mielomul multiplu analiza bolii minime reziduale este inclusă în criteriile de evaluare a răspunsului la tratament. Semnificația nivelului bolii minime reziduale este extrem de importantă, datele din ultimele studii clinice au arătat că acesta este un predictor independent al supraviețuirii. Optimizarea analizei bolii minime reziduale prin citometrie în flux a condus la introducerea acestei practici în laboratoarele de citometrie.
     Un alt subiect interesant, „Importanța morfologiei și citochimiei în diagnosticul leucemiilor acute mieloblastice” a fost abordat de dr. Cristina Enache. Medicul a arătat că evaluarea morfologică a pacienților suspectați de leucemie începe cu examinarea frotiului de sânge periferic, a aspiratului de măduvă osoasă sau cu efectuarea biopsiei. Morfologia este utilă în diagnosticul diferențial al leucemiilor acute de sindroamele mielodisplazice și în monitorizarea răspunsului la terapie. Un criteriu important îl reprezintă stabilirea apartenenței de linie a blaștilor folosind și colorații citochimice.
     Prezentarea „Diagnosticul genetic al leucemiilor acute – de la cariotip la cartografierea de nouă generație” a dr. Aurora Arghir a arătat că investigațiile genetice în hemato-oncologie au creat premisele dezvoltării terapiilor țintite. Gama actuală de investigații în hemato-oncologie cuprinde tehnologii de înaltă rezoluție, de tip microarray și secvențiere de nouă generație, ce permit caracterizarea moleculară a întregului genom, ce contribuie la aplicarea mai eficientă a strategiilor terapeutice actuale cu rezultate mai bune.

 

Imunologie fundamentală, sistemul glimfatic și izolarea exozomilor

 

     Dr. Inimioara Mihaela Cojocaru a adus în vedere în cadrul prezentării sale „Sistemul glimfatic cerebral sau vasele limfatice cerebrale noi drenează concepțiile vechi” că recent a fost descoperită prezența unui drenaj imunologic de la nivelul creierului spre ganglionii limfatici cervicali. Calea „glimfatică” este mediată de astrocite. Sistemul glimfatic pare să joace un rol important în patogenia unor afecțiuni neuroimunologice și neurodegenerative.
     „Metode valoroase de izolare și caracterizare a exozomilor” au fost prezentate de dr. Gabriela Elena Androsiac. Exozomii sunt vezicule membranare de origine endozomală și sunt secretate de diferite tipuri celulare (celule de T, B, dendritice, neuronale, endoteliale sau trombocite). Recent s-a demonstrat rolul în comunicarea intercelulară, utilizarea în diagnosticul și terapia cancerului. Citometria în flux este una din tehnicile utilizate pentru studierea proteinelor de suprafață specifice diferitelor tipuri celulare sau markerilor activatori de pe suprafața exozomilor.
     Fibroza pulmonară idiopatică este o manifestare obișnuită la pacienții care prezintă o scurtare accentuată a telomerilor. Acesta reprezintă o indicație pentru transplantul pulmonar. Citomegalovirusul este un agent patogen oportunist la pacienții cu transplant pulmonar. În studiul efectuat sub coordonarea prof. dr. Iulia Popescu (Universitatea de Medicină din Pittsburg, SUA) s-a demonstrat că scurtarea accentuată a telomerilor poate fi un marker cu valoare în predicția imunodeficienței celulelor T afectate de citomegalovirus, impunându-se investigația pentru această infecție virală la pacienții cu transplant pulmonar.

 

Noul antigen hibrid S/preS1 mai eficient

 

      Virusul hepatic B (VHB) afectează 6% din populația lumii. Tratamentele anti-VHB actuale nu sunt curative, prevenția prin vaccinare rămânând cea mai eficientă strategie pentru controlul infecției. „Un nou antigen hibrid S/preS1, derivat de la proteinele de anvelopă ale virusului hepatitic B, obținut din plante și celule animate, induce un răspuns umoral și celular mai eficient decât proteina S, componenta principală a vaccinului standard”, spune dr. Norica Nichita.
     Cancerul de vezică urinară prezintă anumite caracteristici fenotipice și genotipice. Micro-ARN-uri oncogene sau supresoare sunt asociate cu procesul de carcinogeneză. Expresia anumitor micro-ARN-uri este importantă pentru a stabili gradul de invazivitate. Rolul microARN-urilor în diagnosticul și prognosticul tumorilor vezicale posttransplant renal a fost evidențiat de dr. Maria Mirela Iacob.

 

Modificări genetice şi apariţia cancerului

 

      Inactivarea genelor reparatorii ale ADN-ului este implicată în apariția cancerului. Studiile expresiei genice a hepsinei și telomerazei au demonstrat creșterea în neoplasmul de prostată și scăderea expresiei în hiperplazia benignă de prostată. Despre acestea a vorbit dr. Adriana Oprea. Analiza și interpretarea unui biomarker epigenetic este importantă pentru predicția eficienței chimioterapiei cu agenți alchilanți în cadrul cancerelor.

 

Boala Alzheimer şi neuroinflamaţia cronică lezională

 

     Prof. dr. Antonio Cuadrado (Universitatea Autonomă din Madrid, Spania) a prezentat rezultatele studiului privind implicarea factorului de transcripție NRF2 prin care inflamația benefică se modifică în neuroinflamație cronică lezională în boala Alzheimer. Studiul propune noi strategii terapeutice în boala Alzheimer.

 

Sindromul antisintetază şi fibroza pulmonară interstiţială

 

     „Actualități în sindromul antisintetază” au fost prezentate de conf. dr. Manole Cojocaru. Sindromul antisintetazic reprezintă o tulburare autoimună de două-trei ori mai frecventă la femei, asociată cu afectarea pulmonară interstițială (cea mai importantă trăsătură), dermatomiozită sau polimiozită. Cauza nu este însă cunoscută. Progresele în imunologie au aprofundat caracteristicile cunoscute și în prezent este posibilă clasificarea sindromului antisintetazic prin prisma prezenței autoanticorpilor specifici miozitei. Markerul principal al sindromului este prezența autoanticorpilor în ser față de aminoacil-tARN sintetaza (anti-ARS implicat în sinteza proteinelor). Anticorpii anti-Jo-1 sunt cei mai frecvenți anticorpi antisintetază (la 20–30% din pacienții cu polimiozită/dermatomiozită).

 

Inflamaţia fibrelor musculare şi NF-kB

 

     Există o corelație între MHC I și NF-kB în miozite și distrofii musculare. Dr. Emilia Manole a menționat că NF-kB este placa turnantă între componenta imună și neimună în procesul de afectare a fibrei musculare. Studiile recente au arătat că o supraexprimare a CMH-I induce activarea NF-kB care ar putea constitui o potențială țintă terapeutică în miopatiile cu componentă inflamatorie. 

 

Imunodeficienţe celulare

 

     Imunofenotiparea limfocitară extinsă poate fi o metodă de completare a imunodiagnosticului celular în infecții recurente la copii fără imunodeficiență primară. Dr. Cornel Ursaciuc a subliniat că populațiile și subpopulațiile limfocitare sunt determinate curent prin imunofenotipare limfocitară standard (ILS), care evaluează limfocitele T-CD3+, T-CD4+, T-CD8+, B, NK. ILS este suficientă pentru diagnosticul imunodeficiențelor celulare primare (IDP), dar poate fi neconcludentă în ceea ce privește infecțiile recurente (IR) neasociate IDP. În aceste situații este necesară o extindere a panelului celular investigat cu categorii de limfocite ce pot avea impact în patogenia IR, determinate prin imunofenotipare limfocitară extinsă (ILE).

 

Medicina personalizată, prioritară

 

     Medicina de precizie și tratamentul personalizat reprezintă obiectivele Federației academiilor europene de medicină. Prof. dr. Ștefan N. Constantinescu (Universitatea Catolică Louvain, Belgia) a arătat că progresele în terapia țintită și imunoterapia cancerului necesită regândirea practicilor europene de rambursare a costurilor pentru testele de identificare a mutațiilor. Federația academiilor europene de medicină (FEAM) consideră medicina personalizată o prioritate.
     În cadrul adunării generale a SIR s-au decernat premii pentru cele mai bune lucrări: premiul „Ioan Moraru” pentru imunologie fundamentală, premiul „Grigore Ghyka” pentru imunologie aplicată sau clinică, premiul „Carmen Stroilă”, premiul „Andrei Olinescu” pentru prezentările de tip poster.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC