Newsflash
Diverse

Cancerul de cap și gât ucide jumătate din pacienții diagnosticați

de Dr. Cornelia PARASCHIV - sept. 21 2018
Cancerul de cap și gât ucide jumătate din pacienții diagnosticați
    Cancerul de cap și gât reprezintă un risc de sănătate semnificativ, dar, cu toate acestea, rămâne relativ necunoscut și prea puțin diagnosticat. Diagnosticarea și tratarea în stadii incipiente asigură o rată de supraviețuire de 80%–90%. Afecțiunea ocupă locul șase la nivel european, din punctul de vedere al incidenței, iar la nivel global, 5% din cazurile de cancer care afectează populația sunt de acest tip. În prezent, în România nu există o bună informare asupra acestui tip de cancer, multe cazuri fiind identificate în stadii târzii, ceea ce reduce drastic șansele de supraviețuire ale pacienților.
    Săptămâna trecută, Societatea Română de Patologie Oncologică a Capului și Gâtului (SRPOCG), în parteneriat cu Asociația Sănătate pentru Comunitate (ASpC), a organizat o dezbatere intitulată „Impactul abordării multidisciplinare în cancerul de cap și gât: informare, depistare precoce, conduită terapeutică”. Gazda reuniunii a fost Comisia de Sănătate și Familie din Camera Deputaților. Prin această manifestare, organizatorii au urmărit inițierea unui dialog cu instituțiile și organizațiile naționale implicate în gestionarea acestei patologii. Dezbaterea a fost deschisă de conf. dr. Florin Buicu, președintele Comisiei de
Sănătate a Camerei Deputaților, și de conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat în cadrul Administrației prezidențiale. Ei și-au exprimat sprijinul pentru această campanie de informare, educare și conștientizare în privința incidenței crescute a cancerelor de cap și gât în România.
    Spre deosebire de țările dezvoltate ale Europei, unde diagnosticul precoce al acestor afecțiuni este regula, în România, mulți pacienți ajung greu și foarte târziu la medic, de multe ori când boala este într-un stadiu avansat, mutilantă și cu șanse reduse de supraviețuire.

Examenul oral: perimat pentru medici, vital pentru pacienți

    „Populația României nu are cultura rutinei consultului la stomatolog, numărul specialiștilor în anatomo-patologie este insuficient, nu există un criteriu de prioritizare a efectuării investigațiilor imagistice sau de laborator în funcție de gravitatea și urgența diagnosticului – data trimiterii analizelor este în prezent criteriul care primează, nu gravitatea bolii. Examenul ORL, deși este inclus în caseta de explorări medicale obligatorii, din diverse motive nu se efectuează, este tratat ca fiind opțional”, a explicat dr. Laurenția Galeș (București). Dacă înainte de 1990 exista obligativitatea prezentării la stomatolog o dată la șase luni (un medic semna și răspundea dacă pacientul s-ar fi îmbolnăvit), după acest moment, în România, accesul la medicii stomatologi nu a mai fost facil sau obligatoriu și, din păcate, a fost exclus din asigurarea medicală de stat. Astfel, „în câțiva ani de neprezentare la medici pentru consult stomatologic, s-au înmulțit alarmant cazurile de cancer ale capului și gâtului, diagnosticate în stadii incurabile”, a explicat conf. dr. Octavian Dincă, UMF „Carol Davila” București, Disciplina oro-maxilo-facială.
    Informarea precară asupra acestei boli face ca simptomele și semnele cancerului capului și gâtului să nu fie observate de pacient și mai departe investigate de medic. Un gest elementar de examen clinic al pacientului, examenul cavității orale, a devenit desuet pentru cei mai mulți medici, care omit să analizeze cavitatea bucală în momentul prezentării pacientului la un consult de rutină.
    Dr. Dragoș Iancu, radioterapeut la Institutul Regional de Oncologie Iași și președintele SRPOCG, susține că rata de vindecare și supraviețuire în România este scăzută pentru că mulți pacienți ajung la medic în stadii avansate: „Din păcate, în România, neoplasmele capului și gâtului ocupă (...) locul 3–4 ca număr de pacienți care se prezintă pentru consultație și, implicit, pentru tratament. Problema este că ei vin târziu și ideea de curativitate este din start exclusă”. Ratele de supraviețuire în aceste stadii avansate de boală sunt de 20%–30%, costurile sunt exorbitante pentru sistemul medical și pacienții rămân cu dizabilități care fac aproape imposibilă reintegrarea socială. Nu numai estetica feței este grav afectată, ci și funcțiile de fonație, masticație, respirație sau deglutiție au de suferit. Dacă pacienții ar beneficia de tratament în stadiile I sau II, șansele de supraviețuire ar fi de până la 90%, dar în stadiile II–IV deja este prea târziu. Rata recurenței bolii la cinci ani după încheierea tratamentului este de 50% în cazul diagnosticării în stadii avansate, tocmai de aceea supravegherea medicală corectă în această perioadă este vitală pentru pacienți.

Recunoașterea simptomelor, un gest salvator

    Semnele cancerului de cap și gât sunt, de obicei, identificate în prima fază de medicii stomatologi sau specialiștii ORL. Pentru diagnosticarea și tratarea corectă a afecțiunii este însă recomandată o abordare pluridisciplinară a maladiei, în care sunt implicați anatomopatologul, oncologul, radiologul, chirurgul OMF (oro-maxilo-facial) sau on­cologic.
    Tumorile canceroase de tip epitelial sunt încadrate în patologia cancerelor de cap și gât și sunt localizate în general în zona cavităților nazale, a buzelor, glandelor salivare, cavității bucale sau gâtului. Recunoașterea simptomelor poate salva pacienții cu aceste afecțiuni.    
    Medicii atrag atenția că orice persoană care manifestă unul dintre următoarele simptome mai mult de trei săptămâni ar trebui să solicite un consult specializat: usturimi sau dureri, inflamații, ulcerații la nivelul limbii sau pereților bucali; durere în gât sau răgușeală persistentă; durere sau dificultate la înghițire; umflături suspecte la nivelul gâtului; blocarea căilor nazale sau sângerări ale acestora. „Nu toate ulcerațiile bucale sunt maligne, dar dacă o ulcerație nu trece în 14–21 de zile tre­buie investigată”, explică conf. dr. Octavian Dincă. Pacientul trebuie să ajungă la un control medical și dacă prezintă „infectarea ulcerațiilor, halenă puternică, sângerări persistente la nivelul cavității nazale”.
    Cancerele localizate la nivelul capului sau gâtului sunt, în proporție de 85%, legate de fumat. Comparativ cu un nefumător, o persoană care fumează prezintă un risc cu 15% mai mare să dezvolte acest tip de cancer, iar consumul de alcool în combinație cu fumatul crește exponențial riscul de îmbolnăvire.
    „Educarea pacienților pentru identificarea primelor simptome și semne specifice reprezintă primul pas spre o abordare responsabilă a gravității cancerului de cap și gât. Pacienții care suferă de cancer la cap și gât au nevoie de un protocol clar și complet de tratament, pentru a avea o speranță de viață ridicată”, a declarat Alina Comănescu, președinta ASpC. De menționat că, începând cu luna septembrie, toți medicii cu specializări implicate direct în diagnosticarea și tratarea cancerului de cap și gât vor avea acces la primul ghid pentru un parcurs ideal al pacientului. Materialul este conceput de prof. dr. Lisa Licitra, cofondator și membru al European Head  and Neck Cancer Society.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe