Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Boala renală cronică: o provocare multidisciplinară

Viața Medicală
Dr. Diana ZILIŞTEANU joi, 10 iulie 2014
   Simpozionul dedicat bolii cronice de rinichi (BCR), desfăşurat la Bucureşti în perioada 20–21 iunie 2014, dar şi relatarea publicată în „Viaţa medicală“ nr. 26 din 27 iunie 2014, au stârnit un interes neaşteptat de mare şi numeroase comentarii*. Dorim să adâncim şi mai mult ideea de interdisciplinaritate în general, în BRC în mod special. Mai întâi, trebuie făcută o distincţie între cercetarea fundamentală şi medicina aplicată la patul bolnavului. Dacă în cercetarea fundamentală activitatea nu trebuie în mod neapărat să se desfăşoare sub acoperişul unui spital sau nici măcar în vreo conexiune cu acesta, la un moment dat, unele descoperiri îşi pot găsi o aplicabilitate excepţională în medicina practicată la patul bolnavului. Un exemplu elocvent: descoperirea razelor X de către Röentgen a condus la naşterea examenului radiologic, fără de care milioane de pacienţi ar fi rămas fără un diagnostic cert pus în timp util. Mult mai recent, descoperirea ecuaţiilor mişcării electronilor pe orbitalii atomici şi mişcarea lor de spin au condus la dezvoltarea investigării prin rezonanţă magnetică.
   Exemplele privind cercetarea fundamentală şi rolul ultraspecializării sunt atât de numeroase, încât trebuie să ne oprim aici şi să spunem că metafora celebră a lui J. B. Shaw – „Ultraspecializarea conduce la a şti din ce în ce mai mult despre din ce în ce mai puţin“ – e un simplu joc de cuvinte infirmat de viaţă. Avem nevoie de specialişti în tehnologii de vârf, uneori numai de ei înţelese, fără de care nu am putea progresa tehnic şi ştiinţific. Pe de altă parte totuşi, îngrijirea pacientului, mai ales a celui ajuns într-un stadiu avansat de boală, în care sunt afectate mai multe organe, nu mai poate fi rezolvată doar de un ultraspecialist, întrucât problemele sunt mult prea complexe şi soluţiile trebuie date uneori în secunde sau minute şi nu în ani de cercetare şi analiză.
   Într-o boală cronică rareori putem vorbi de afectarea unui singur organ. De obicei, după principiul dominoului, mecanismele biologice cad pe rând, într-o succesiune fiziopatologică anumită, astfel încât un specialist pe un domeniu îngust al patologiei cu greu poate să facă faţă. Nu însă dacă are pregătire multidisciplinară sau se integrează într-o astfel de echipă multidisciplinară. Acesta este şi cazul bolilor renale cronice. Aşa cum o dovedesc nu­meroase studii, afectarea cardiacă intră devreme în scenă şi uneori domină patologia pacientului, devenind prima cauză de morbiditate şi mortalitate. Un exemplu ne este oferit de un studiu efectuat în SUA, într-o secţie de terapie intensivă, unde îngrijirea pacientului de un singur specialist a condus la o mortalitate de patru ori mai mare decât îngrijirea pacienţilor de o echipa multidisciplinară. Toate aceste date conduc la concluzia că pacientul renal cronic, posesor al unei patologii complexe – cardiace, hematologice, osteoarticulare etc. – nu poate fi îngrijit corect decât printr-o abordare multidisciplinară. În definitiv, nefrologul trebuie să admită situaţia neplăcută că, în stadiile IV–V ale BCR, confruntarea cu patologia renală a fost pierdută, pacientul având nevoie de terapie de supleare a funcţiei renale (dializă şi/sau transplant renal), iar tot ce se mai poate face este salvarea sistemului cardiovascular şi osteoarticular.
   Conceptul de asistenţă integrată în managementul pacientului cu boală renală în stadiul terminal a fost lansat cu peste zece ani în urmă, reprezentând un mare pas înainte. Acest concept pledează pentru o abordare planificată a îngrijirii pacienţilor în stadiul de predializă, iar componentele sale includ referirea la timp către o echipă specializată în îngrijirea pacienţilor cu BRC avansată, pregătirea pentru substituţie renală şi iniţierea în timp util a dializei sau efectuarea transplantului renal preemptiv. Iniţial, conceptul promova dializa peritoneală ca terapie iniţială pentru pacienţii care au indicaţia respectivă. În timp, conceptul s-a extins, promovând iniţierea substituţiei renale fie printr-o formă de dializă la domiciliu, fie prin transplant renal preemptiv cu donor viu, atunci când este posibil acest lucru. Cele trei metode de substituţie sunt considerate complementare, pacienţii putând fi transferaţi dintr-o metodă în alta în funcţie de necesităţile medicale (fig. 1).
   După decenii de expansiune rapidă a serviciilor adresate pacienţilor cu insuficienţă renală severă, atenţia se focalizează în prezent spre depistarea precoce a persoanelor cu risc de a dezvolta BCR, pentru a permite tratamentul precoce, stoparea progresiei bolii şi prevenirea apariţiei insuficienţei renale. În acest context, a fost subliniată nevoia de dezvoltare şi aplicare a unor modele de îngrijire orientate către abordarea multidisciplinară integrată (medici specialişti, medici de familie, asistenţi medicali de specialitate, farmacişti, nutriţionişti etc.), ce poate contribui semnificativ la referirea precoce şi la îmbunătăţirea managementului pacienţilor renali cronici. În esenţă, aceste modele pun accent atât pe colaborarea dintre medicul nefrolog şi medicii din reţeaua primară şi alte specialităţi implicate, cât şi pe autoimplicarea pacientului şi pe sprijinul serviciilor comunitare şi al reţelelor informale.
   Medicii din reţeaua primară reprezintă placa turnantă a îngrijirii pacienţilor cu BRC, fiind implicaţi atât în detecţia precoce, cât şi în îngrijirea curentă a cazurilor cu boală renală incipientă sau necomplicată. Prin stabilirea unui protocol de colaborare cu medicul nefrolog se specifică populaţia ţintă care trebuie monitorizată, testele clinice şi evaluările de laborator, „semnalele de alarmă“ care impun trimiterea pacientului la nefrolog (criteriile de referire), obiectivele terapeutice de urmărit în cazul pacienţilor cu BCR. Un rol foarte important îl au medicii de alte specialităţi implicaţi în îngrijirea acestor pacienţi: internişti, diabetologi şi nutriţionişti, cardiologi, neurologi, oftalmologi, chirurgi vasculari etc. Aceştia pot fi angrenaţi în diferite stadii ale bolii renale, colaborarea cu medicul nefrolog fiind cu atât mai importantă cu cât boala renală cronică este mai avansată.
Fig. 2 – Modelul piramidal de management în asistenţa medicală populaţională pentru afecţiuni cronice   Un grup de pacienţi cu nevoi foarte complexe, cu beneficii substanţiale prin aplicarea unui management foarte bine structurat centrat pe caz (fig. 2), este reprezentat de bolnavii cu insuficienţă renală avansată. În aceste cazuri, provocarea este dată de identificarea persoanelor şi de stabilirea nivelului de îngrijire de care au nevoie, pentru a se asigura că oamenii trec între diferitele niveluri de acces la asistenţa medicală cea mai potrivită la momentul optim. În plus, este esenţială identificarea grupului mic (dar important) de persoane cu agravare rapidă a funcţiei renale, cu leziuni renale acute şi diagnostice renale specifice, tratabile şi reversibile.
   Toate aceste aspecte au fost discutate la simpozionul din 20–21 iunie – „Boala renală cronică, o provocare multidisciplinară“. Mulţumim participanţilor şi tuturor acelora care, după manifestare, ne-au transmis aprecierilor lor şi mesaje de felicitare.
 
 
 
 

*Titlul „Cunoştinţe neuniforme în domeniul bolii renale cronice“ a fost pus în redacţie

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.