Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  Diverse

Astmul, o continuă provocare

Astmul este o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene, asociată cu hiperresponsivitate bronșică și obstrucția fluxului de aer, obstrucție de obicei reversibilă spontan sau sub tratament. Prevalența astmului este variabilă și constituie una dintre problemele majore de sănătate publică la nivel mondial, această boală afectând aproximativ 300 milioane de persoane, atât copii, cât și adulți de toate vârstele [1].
Recent, în prestigioasa publicație Lancet, s-a evidențiat că noțiunea de astm este un termen umbrelă (ca și artrita sau anemia), deoarece nu descrie un mecanism patogenic specific, ci este folosit în sens larg, care cuprinde mai multe grupuri de pacienți cu caracteristici clinice (fenotipuri) distincte [2].
Categoriile clasice de astm extrinsec (alergic) și intrinsec (non-alergic) au fost înlocuite de fenotipurile astmatice și, mai nou, de endotipuri, abordare care leagă simptomele de mecanismele care stau la baza proceselor patologice ce induc inflamația din căile aeriene și procesul de remodelare bronșică [3]. Stabilirea fenotipului și endotipului de astm este esențială în strategia de management al pacientului, în cadrul noului concept de terapie personalizată.
O categorie aparte o constituie pacienții cu astm sever și greu de controlat, care consumă mai mult de 50% din resursele sistemului de sănătate alocate astmaticilor și au un risc crescut de mortalitate atribuibilă astmului [4,5].
Severitatea astmului este gradată în trepte, de la ușor la sever, conform ghidurilor internaționale, aspect important în stabilirea atitudinii terapeutice (de la treapta 1 la 5). Răspunsul la terapie se reevaluează o dată la trei luni, în funcție de controlul obținut, cu posibilitatea de creștere sau reducere a treptei de tratament [6].
Una dintre marile provocări o ridică diagnosticul diferențial între astmul sever și astmul necontrolat. Conform consensului ERS/ATS, astmul sever se definește ca forma de boală care necesită treapta 4 sau 5 de tratament sau corticoterapie orală pentru mai mult de 50% din anul precedent pentru a preveni trecerea la astm necontrolat, sau astm care rămâne necontrolat în ciuda acestei terapii [7]. Astmul necontrolat se definește prin cel puțin unul dintre următoarele criterii: control redus al simptomelor, exacerbări frecvente/severe, limitarea fluxului de aer [7].
Inflamația eozinofilică este prezentă la aproape 50% din pacienții cu astm (alergic sau nonalergic) și se asociază cu forme mai severe de boală, cu creșterea frecvenței exacerbărilor și cu scăderea funcției pulmonare [8]. Cunoașterea statusului eozinofilelor are o importanță deosebită pentru stabilirea conduitei terapeutice care include medicamente biologice din categoria inhibitorilor IL-5 (mepolizumab, benralizumab).   Astfel, eozinofilia – definită ca mai mult de 300 eozinofile/mm3 în sânge –, parametru ușor de obținut la nivelul cabinetului medical – respectiv 3% eozinofile în spută –, este un indicator de prognostic nefavorabil al bolii [9].
Majoritatea pacienților cu alergii și astm se prezintă la consultația inițială la medicul de familie, care poate lua deciziile optime în privința pacienților cu astm eozinofilic, fiind informat în ceea ce privește relația dintre caracterele clinice ale bolii și profilul lor biologic, și poate contribui la managementul pacienților într-un cadru interdisciplinar.
1. Pawankar R, Holgate ST et al. WAO White Book on Allergy, 2013.w

2. Pavord, Ian D et al. After asthma: redefining airways diseases. The Lancet , vol 391 , Issue 10118 , 350-400.

3. Muraro A et al. Precision medicine in patients with allergic diseases: Airway diseases and atopic dermatitis-PRACTALL document of the European Academy of Allergy and Clinical Immunology and the American Academy of Allergy, Asthma & Immunology. J Allergy Clin Immunol. 2016 May;137(5): 1347-58.

4. Nunes C et al. Asthma costs and social impact. Asthma Res Pract. 2017; 3: 1.

5. Papaioannou AI et al. Control of asthma in real life: still a valuable goal? European Respiratory Review Jun 2015, 24 (136) 361-369.

6. GINA Report 2017; www.ginasthma.org

7. Chung KF, Wenzel S E, Task force report ERS/ATS guidelines on severe asthma, ERJ 2014.

8. Bleecker ER et al. Efficacy and safety of benralizumab for patients with severe asthma uncontrolled with high-dosage inhaled corticosteroids and long-acting β2-agonists (SIROCCO): a randomised, multicentre, placebo-controlled phase 3 trial. Lancet. 2016 Oct 29;388(10056): 2115-2127.

9. Froidure A et al. Asthma phenotypes and IgE responses. European Respiratory Journal 2016 47: 304-319.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC