Știința și societatea sunt profund
interconectate. Oamenii prezentului nu mai sunt dispuși
să accepte orbește ordinele de la autorități: ei doresc să înțeleagă ce li se
întâmplă lor și familiilor lor și să își prezinte opinia solicitând ca să fie
ascultată. Astfel, dialogul este esențial.
Pe
parcursul a patru ani, proiectul ASSET (Action plan on Science in Society
related issues in Epidemics and Total pandemics) a abordat, într-o manieră
multidisciplinară și multisectorială, provocarea de a dezvolta un limbaj comun
între diferiți factori decidenți implicați – unii din domeniul științific,
alții din domeniul social. Schimbul de experiență dintre ASSET și celelalte
grupuri de interes întâlnite pe parcursul proiectului a demonstrat cât de
profitabil este dialogul multidisciplinar și nevoia de eforturi susținute
pentru a sprijini această modalitate de abordare, atât în patologii „vechi”,
cât și pentru patologii emergente.
Evenimentul
de încheiere a proiectului ASSET a avut loc la finalul lunii octombrie 2017, la
Roma, și, în spiritul proiectului, a reprezentat un forum de discuție ce a
reunit cercetători (parteneri în proiect sau afiliați ai altor proiecte
finanțate din fonduri europene), decidenți politici, reprezentanți ai
industriei farmaceutice și organizații non-guvernamentale. Dorind să fructifice
toată experiența acumulată pe parcursul anilor de studiu, proiectul ASSET a
reunit, în ciuda dificultăților inerente în promovarea dialogului în cadrul
diverselor proiecte derulate cu fonduri europene, zece dintre acestea, care au
prezentat și au cooperat la evenimentul de „brockerage” ASSET. Dintre
acestea, cele mai notabile, în contextul schimbului de experiență ASSET sunt:
CIMULACT (un proiect ce își propune stabilirea și îmbunătățirea dialogului
dintre cetățeni, oameni de știință și decidenți politici pentru a dezvolta și
dezbate agendele de priorități de cercetare și de a le transforma în
recomandări și sugestii pentru politici de cercetare și inovare); DARWIN (ce
își propune aducerea la zi și dinamizarea ghidurilor de răspuns la situațiile
de criză, sporind reziliența în diferite domenii); EPISOUTH (PLUS) – o rețea
regională de laboratoare care asigură sprijin în domenii prioritare de diagnostic,
legătura cu instituțiile de sănătate publică și Rețeaua internațională a
institutelor Pasteur; TELL ME, ce și-a propus să dezvolte modele bazate pe
dovezi pentru îmbunătățirea strategiilor de comunicare a riscului în timpul
epidemiilor.
Personaje-cheie,
care s-au ocupat de studiul problemelor de percepție a științei în societate,
au luat cuvântul pentru a prezenta concluzii din domeniile studiate. Donato
Greco a prezentat informații despre scepticismul pe care îl au unii cetățeni
italieni cu privire la vaccinuri și vaccinare. El notează că scepticismul se
referă la întârzieri sau refuz în acceptarea vaccinării, în ciuda
disponibilității vaccinurilor. Fenomenul este complex și poate fi studiat
pentru fiecare vaccin în parte, dar baza o reprezintă autosuficiența,
conveniența și încrederea oamenilor (rău înțeleasă). Centrul european pentru
prevenția și controlul bolilor (ECDC) a publicat o serie de rapoarte adresate
specialiștilor din domeniul sanitar, în care oferă îndrumări de abordare a
problemei. Cele mai frecvente îngrijorări pe care le au părinții sunt cu
privire la: vârsta mică a copiilor (când se administrează vaccinurile), numărul
mare de vaccinuri, lipsa de verificare a schemei de vaccinare, posibilitatea ca
vaccinurile să cauzeze alte boli și prezența de „ingrediente nesănătoase” în
produsul biologic de uz uman. O concluzie a cercetărilor efectuate în domeniu
este aceea că părinții sceptici pot fi convinși prin oferirea de răspunsuri și
sfaturi pertinente și adresând temerile individuale. Educația medicală continuă
a cadrelor medicale și popularizarea rezultatelor cu privire la riscurile
vaccinării împreună cu educarea populației cu privire la vaccinuri reprezintă
soluții la problema actuală a scepticismului în privința vaccinării.
Din
partea ministerului sănătății din Italia, dr. Fortunato D’Ancona, a prezentat
experiența cu privire la decizia guvernului de a crește numărul de vaccinuri
incluse în programul național de imunizare din Italia. Această decizie a fost
luată în contextul unei epidemii de rujeolă ce a afectat peste 4.500 de
persoane și a cauzat patru decese. Din pacienți, 90% nu fuseseră vaccinați, o
treime au raportat cel puțin o complicație și peste 40% au fost spitalizați.
Având în vedere aceste elemente, guvernul Italiei a decis extinderea schemei de
vaccinare obligatorie, pentru a cuprinde boli cu potențial de epidemii severe:
rujeolă, oreion, rubeolă și varicelă. Au fost introduse sancțiuni (financiare)
pentru părinții care refuză vaccinarea, iar copiii nevaccinați nu pot fi înscriși
la creșă. Este important de notat că vaccinarea nu se realizează fără acordul
părinților. Noua abordare s-a lovit de multiple probleme, de ordin birocratic
și logistic, dar și în ceea ce privește dezinformarea și obstacolele puse în
loc de antivacciniști.
Din
partea DG Sante, Michael Sulzner a prezentat provocările principale ce trebuie
adresate cu privire la sănătatea publică în Europa. Vorbind despre vaccinarea
antigripală, el a identificat trei categorii de provocări: lipsa unei structuri
de supraveghere ce poate asigura date de bună calitate, percepția populației cu
privire la vaccin (de exemplu, percepția unei lipse de dovezi privind
eficiența, percepția de calitate precară a vaccinurilor etc.) și rolul cadrelor
sanitare (scepticismul în sânul comunității medicale, lipsa de educație cu
privire la eficacitatea vaccinurilor etc). Astfel, pentru a înainta în acest
domeniu, s-au pus bazele, la nivelul Comisiei Europene, ale unui acțiuni
comune, coordonate de INSERM (Franța), ce cuprinde 24 de țări participante, cu
implicarea ECDC și a Organizației mondiale a sănătății. Această acțiune va
debuta la începutul lui 2018, cu abordarea țintită a provocărilor menționate
mai sus.
Două
prezentări au trecut în revistă acțiuni specifice din cadrul ASSET: organizarea
consultărilor grupurilor cetățenești și impactul benefic al acestor consultări,
respectiv premiile ASSET pentru bune practici. Printre proiectele câștigătoare
s-au numărat aplicații pentru smartphone („MyPED”) care ajută părinții să
monitorizeze evoluția staturo-ponderală a copiilor, reamintesc calendarul
vaccinal și oferă informații pentru tinerii părinți. Au fost premiate și două
inițiative românești: grupul de lucru pentru imunizare și RespiRo – grup de
lucru dedicat tratării pacienților cu boli respiratorii acute și cronice.
Mai
multe prezentări (susținute de Alberto Tozzi și Roberta Villa) s-au referit la
modul în care autoritățile dialoghează cu cetățenii și informațiile pe care
aceștia din urmă le găsesc în mediul online. Utilizând mai multe studii de caz,
au arătat că instrumentele de monitorizare medicală disponibile online au o
eficacitate limitată (de exemplu, Google flu supraestimează dinamica epidemiei
sezoniere de gripă; rețelele de socializare reprezintă forumuri în care iau
naștere știri false), dar că populația generală are mai multă încredere în
instituțiile care comunică activ pe rețele de socializare. Consensul este că
instituțiile ar trebui să aibă un rol mai activ în a comunica informații
medicale clare, de calitate, chiar dacă va exista o subgrupă de utilizatori
care vor rămâne neîncrezători.
Nu
în ultimul rând, Vanessa Moore a vorbit despre particularități ce țin de sex și
grup etnic, cu privire la bolile infecțioase și prevenibile prin vaccinare.
Concluzia
acestor discuții a fost că aspectele de psihologie a societății și comunicarea
riscului, precum și analiza rețelelor de socializare și de tip big data pot
adăuga informații importante în virusologie, microbiologie, imunologie și
vaccinologie, astfel încât nivelul de pregătire și răspuns să fie îmbunătățite
pe viitor.
O
caracteristică inovativă a proiectului o reprezintă consultările cetățenești, o
metodologie unică în cadrul proiectelor. Persoanele consultate au răspuns la
întrebări ce țin de politica de sănătate, de comunicare, de luare a deciziilor.
De exemplu, 85% din participanți și-au exprimat părerea că autoritățile ar
trebui să declare vaccinarea cadrelor medicale obligatorie în caz de pandemie
sau risc de epidemie. Un semnal clar este nemulțumirea cetățenilor cu privire la
informațiile transmise de autoritățile de sănătate publică pe parcursul
managementului epidemiei Zika.
Experiența
dobândită de partenerii ASSET în cadrul consultărilor cetățenești confirmă
disponibilitatea publicului general de a fi implicat în acțiunile de pregătire
și răspuns împotriva pandemiilor și importanța de a oferi informații
transparente și complete înainte de a le solicita opinia. Analizele făcute de
ASSET demonstrează că deficiențele în comunicare identificate în cadrul
epidemiilor și pandemiilor anterioare, în ceea ce privește rolul și abordarea
societății, considerentele etice și dezvoltarea unei strategii de comunicare a
riscului, nu sunt puse în practică de majoritatea planurilor naționale de
răspuns la pandemii.
Progresele
făcute de ASSET și de alte proiecte finanțate din fonduri europene sunt un pas
în direcția cea bună, dar mai sunt multe de făcut pentru a asigura o societate
mai pregătită, rezilientă și echitabilă în fața crizelor produse de bolile
infecțioase.
Valentina
Possenti, coordonator al consorțiului ASSET, a încheiat sesiunea de prezentări,
rezumând activitatea și viziunea proiectului. Citându-l pe John Barry din „The
Great Influenza in Nature” (2009), menționează că a doua cea mai importantă
armă în lupta împotriva unei noi amenințări pandemice, după vaccinare, este comunicarea.
ASSET a reprezentat un proiect dedicat comunicării, ce și-a dorit stabilirea
unui limbaj comun, pentru a facilita colaborarea dintre cetățeni, cercetători
și decidenți, pentru restabilirea încrederii, pentru promovarea unor mecanisme
de învățare reciprocă și comună. Importanța continuării demersurilor în anii
următori este certă și trebuie să aibă loc.