Newsflash
Diverse

ASSET: cum să comunicăm eficient despre amenințările epidemice

de Prof. dr. Mircea Ioan POPA - ian. 4 2018
ASSET: cum să comunicăm eficient despre amenințările epidemice
     În lumea globalizată și interconectată în care trăim, bolile infecțioase se pot răspândi cu o viteză și o ușurință mult mai mare decât în trecut. Deși tehnologia permite diseminarea mai rapidă a informațiilor, este absolut necesar să luăm în calcul riscul crescut de dezinformare, mai ales prin servicii online și prin rețelele de socializare, dar și pe cel de comunicare deficitară, insuficientă și ineficientă (uneori, inexistentă).
     Științși societatea sunt profund interconectate. Oamenii prezentului nu mai sunt dispuși să accepte orbește ordinele de la autorități: ei doresc să înțeleagă ce li se întâmplă lor și familiilor lor și să își prezinte opinia solicitând ca să fie ascultată. Astfel, dialogul este esențial.
     Pe parcursul a patru ani, proiectul ASSET (Action plan on Science in Society related issues in Epidemics and Total pandemics) a abordat, într-o manieră multidisciplinară și multisectorială, provocarea de a dezvolta un limbaj comun între diferiți factori decidenți implicați – unii din domeniul științific, alții din domeniul social. Schimbul de experiență dintre ASSET și celelalte grupuri de interes întâlnite pe parcursul proiectului a demonstrat cât de profitabil este dialogul multidisciplinar și nevoia de eforturi susținute pentru a sprijini această modalitate de abordare, atât în patologii „vechi”, cât și pentru patologii emergente.
     Evenimentul de încheiere a proiectului ASSET a avut loc la finalul lunii octombrie 2017, la Roma, și, în spiritul proiectului, a reprezentat un forum de discuție ce a reunit cercetători (parteneri în proiect sau afiliați ai altor proiecte finanțate din fonduri europene), decidenți politici, reprezentanți ai industriei farmaceutice și organizații non-guvernamentale. Dorind să fructifice toată experiența acumulată pe parcursul anilor de studiu, proiectul ASSET a reunit, în ciuda dificultăților inerente în promovarea dialogului în cadrul diverselor proiecte derulate cu fonduri europene, zece dintre acestea, care au prezentat și au cooperat la evenimentul de „brockerage” ASSET. Dintre acestea, cele mai notabile, în contextul schimbului de experiență ASSET sunt: CIMULACT (un proiect ce își propune stabilirea și îmbunătățirea dialogului dintre cetățeni, oameni de știință și decidenți politici pentru a dezvolta și dezbate agendele de priorități de cercetare și de a le transforma în recomandări și sugestii pentru politici de cercetare și inovare); DARWIN (ce își propune aducerea la zi și dinamizarea ghidurilor de răspuns la situațiile de criză, sporind reziliența în diferite domenii); EPISOUTH (PLUS) – o rețea regională de laboratoare care asigură sprijin în domenii prioritare de diagnostic, legătura cu instituțiile de sănătate publică și Rețeaua internațională a institutelor Pasteur; TELL ME, ce și-a propus să dezvolte modele bazate pe dovezi pentru îmbunătățirea strategiilor de comunicare a riscului în timpul epidemiilor.
     Personaje-cheie, care s-au ocupat de studiul problemelor de percepție a științei în societate, au luat cuvântul pentru a prezenta concluzii din domeniile studiate. Donato Greco a prezentat informații despre scepticismul pe care îl au unii cetățeni italieni cu privire la vaccinuri și vaccinare. El notează că scepticismul se referă la întârzieri sau refuz în acceptarea vaccinării, în ciuda disponibilității vaccinurilor. Fenomenul este complex și poate fi studiat pentru fiecare vaccin în parte, dar baza o reprezintă autosuficiența, conveniența și încrederea oamenilor (rău înțeleasă). Centrul european pentru prevenția și controlul bolilor (ECDC) a publicat o serie de rapoarte adresate specialiștilor din domeniul sanitar, în care oferă îndrumări de abordare a problemei. Cele mai frecvente îngrijorări pe care le au părinții sunt cu privire la: vârsta mică a copiilor (când se administrează vaccinurile), numărul mare de vaccinuri, lipsa de verificare a schemei de vaccinare, posibilitatea ca vaccinurile să cauzeze alte boli și prezența de „ingrediente nesănătoase” în produsul biologic de uz uman. O concluzie a cercetărilor efectuate în domeniu este aceea că părinții sceptici pot fi convinși prin oferirea de răspunsuri și sfaturi pertinente și adresând temerile individuale. Educația medicală continuă a cadrelor medicale și popularizarea rezultatelor cu privire la riscurile vaccinării împreună cu educarea populației cu privire la vaccinuri reprezintă soluții la problema actuală a scepticismului în privința vaccinării.
     Din partea ministerului sănătății din Italia, dr. Fortunato D’Ancona, a prezentat experiența cu privire la decizia guvernului de a crește numărul de vaccinuri incluse în programul național de imunizare din Italia. Această decizie a fost luată în contextul unei epidemii de rujeolă ce a afectat peste 4.500 de persoane și a cauzat patru decese. Din pacienți, 90% nu fuseseră vaccinați, o treime au raportat cel puțin o complicație și peste 40% au fost spitalizați. Având în vedere aceste elemente, guvernul Italiei a decis extinderea schemei de vaccinare obligatorie, pentru a cuprinde boli cu potențial de epidemii severe: rujeolă, oreion, rubeolă și varicelă. Au fost introduse sancțiuni (financiare) pentru părinții care refuză vaccinarea, iar copiii nevaccinați nu pot fi înscriși la creșă. Este important de notat că vaccinarea nu se realizează fără acordul părinților. Noua abordare s-a lovit de multiple probleme, de ordin birocratic și logistic, dar și în ceea ce privește dezinformarea și obstacolele puse în loc de antivacciniști.
     Din partea DG Sante, Michael Sulzner a prezentat provocările principale ce trebuie adresate cu privire la sănătatea publică în Europa. Vorbind despre vaccinarea antigripală, el a identificat trei categorii de provocări: lipsa unei structuri de supraveghere ce poate asigura date de bună calitate, percepția populației cu privire la vaccin (de exemplu, percepția unei lipse de dovezi privind eficiența, percepția de calitate precară a vaccinurilor etc.) și rolul cadrelor sanitare (scepticismul în sânul comunității medicale, lipsa de educație cu privire la eficacitatea vaccinurilor etc). Astfel, pentru a înainta în acest domeniu, s-au pus bazele, la nivelul Comisiei Europene, ale unui acțiuni comune, coordonate de INSERM (Franța), ce cuprinde 24 de țări participante, cu implicarea ECDC și a Organizației mondiale a sănătății. Această acțiune va debuta la începutul lui 2018, cu abordarea țintită a provocărilor menționate mai sus.
     Două prezentări au trecut în revistă acțiuni specifice din cadrul ASSET: organizarea consultărilor grupurilor cetățenești și impactul benefic al acestor consultări, respectiv premiile ASSET pentru bune practici. Printre proiectele câștigătoare s-au numărat aplicații pentru smartphone („MyPED”) care ajută părinții să monitorizeze evoluția staturo-ponderală a copiilor, reamintesc calendarul vaccinal și oferă informații pentru tinerii părinți. Au fost premiate și două inițiative românești: grupul de lucru pentru imunizare și RespiRo – grup de lucru dedicat tratării pacienților cu boli respiratorii acute și cronice.
     Mai multe prezentări (susținute de Alberto Tozzi și Roberta Villa) s-au referit la modul în care autoritățile dialoghează cu cetățenii și informațiile pe care aceștia din urmă le găsesc în mediul online. Utilizând mai multe studii de caz, au arătat că instrumentele de monitorizare medicală disponibile online au o eficacitate limitată (de exemplu, Google flu supraestimează dinamica epidemiei sezoniere de gripă; rețelele de socializare reprezintă forumuri în care iau naștere știri false), dar că populația generală are mai multă încredere în instituțiile care comunică activ pe rețele de socializare. Consensul este că instituțiile ar trebui să aibă un rol mai activ în a comunica informații medicale clare, de calitate, chiar dacă va exista o subgrupă de utilizatori care vor rămâne neîncrezători.
     Nu în ultimul rând, Vanessa Moore a vorbit despre particularități ce țin de sex și grup etnic, cu privire la bolile infecțioase și prevenibile prin vaccinare.
     Concluzia acestor discuții a fost că aspectele de psihologie a societății și comunicarea riscului, precum și analiza rețelelor de socializare și de tip big data pot adăuga informații importante în virusologie, microbiologie, imunologie și vaccinologie, astfel încât nivelul de pregătire și răspuns să fie îmbunătățite pe viitor.
     O caracteristică inovativă a proiectului o reprezintă consultările cetățenești, o metodologie unică în cadrul proiectelor. Persoanele consultate au răspuns la întrebări ce țin de politica de sănătate, de comunicare, de luare a deciziilor. De exemplu, 85% din participanți și-au exprimat părerea că autoritățile ar trebui să declare vaccinarea cadrelor medicale obligatorie în caz de pandemie sau risc de epidemie. Un semnal clar este nemulțumirea cetățenilor cu privire la informațiile transmise de autoritățile de sănătate publică pe parcursul managementului epidemiei Zika.
     Experiența dobândită de partenerii ASSET în cadrul consultărilor cetățenești confirmă disponibilitatea publicului general de a fi implicat în acțiunile de pregătire și răspuns împotriva pandemiilor și importanța de a oferi informații transparente și complete înainte de a le solicita opinia. Analizele făcute de ASSET demonstrează că deficiențele în comunicare identificate în cadrul epidemiilor și pandemiilor anterioare, în ceea ce privește rolul și abordarea societății, considerentele etice și dezvoltarea unei strategii de comunicare a riscului, nu sunt puse în practică de majoritatea planurilor naționale de răspuns la pandemii.
     Progresele făcute de ASSET și de alte proiecte finanțate din fonduri europene sunt un pas în direcția cea bună, dar mai sunt multe de făcut pentru a asigura o socie­tate mai pregătită, rezilientă și echitabilă în fața crizelor produse de bolile infecțioase.
     Valentina Possenti, coordonator al consorțiului ASSET, a încheiat sesiunea de prezentări, rezumând activitatea și viziunea proiectului. Citându-l pe John Barry din „The Great Influenza in Nature” (2009), menționează că a doua cea mai importantă armă în lupta împotriva unei noi amenințări pandemice, după vaccinare, este comunicarea. ASSET a reprezentat un proiect dedicat comunicării, ce și-a dorit stabilirea unui limbaj comun, pentru a facilita colaborarea dintre cetățeni, cercetători și decidenți, pentru restabilirea încrederii, pentru promovarea unor mecanisme de învățare reciprocă și comună. Importanța continuării demersurilor în anii următori este certă și trebuie să aibă loc.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe