În perioada 3–5 octombrie, s-a desfăşurat la
Bucureşti Congresul Asociaţiei Române a Traumatologilor şi Ortopezilor Pediatri
(ARTOP). Manifestarea a avut ca prim obiectiv crearea unui sistem naţional care
să permită diagnosticarea şi tratarea optimă a tumorilor osteoarticulare la
copii şi adolescenţi, eliminând situaţiile în care tratamentul corespunzător se
instituie prea târziu, ducând astfel la scăderea calităţii vieţii pacientului,
la pierderea membrului sau chiar a vieţii.
La deschiderea manifestării, coordonată de
prof. dr. Gheorghe Burnei, preşedintele ARTOP, au participat specialiştii
Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „M. S. Curie“, inclusiv managerul
unităţii medicale, Daniel Buzatu, şi dr. Cristian Buşoi, directorul Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate.
Prof. dr. Burnei a prezentat o analiză a
situaţiilor cu care se confruntă ortopezii pediatri în domeniul tumorilor
maligne osteoarticulare pediatrice. Potrivit specialistului, diagnosticarea
tumorii în stadiile IA, IB şi IIA permite o intervenţie de rezecţie cu supravieţuire
de 80% timp de cel puţin 10 ani, în timp ce diagnosticarea în stadiul II B
scade durata de supravieţuire la 1–1,5 ani. Din păcate, resursele necesare
pentru gestionarea acestor afecţiuni lipsesc – ortopezi pediatri şi
anatomopatologi pregătiţi în depistarea acestor afecţiuni în provincie,
aparatură medicală pentru investigaţii pediatrice, dar şi o sincronizare între
diferitele specialităţi care să scurteze drumul parcurs de copii şi de
familiile lor. Prezent la eveniment, dr. Cristian Scurtu, medic primar
oncopediatru la Spitalul Clinic „Marie Curie“, a adus în discuţie şi aspectul
complianţei pacienţilor, un factor care agravează adesea prognosticul – despre
acceptarea deciziei medicale, despre cooperarea în timpul tratamentului şi după
finalizarea acestuia, despre efortul de a combate credinţa că „cel mai bun
tratament este în altă ţară“. Nu în ultimul rând, există şi problema sumelor
insuficiente alocate prin programul de endoprotezare, care impun continuarea
chimioterapiei. „În lipsa protezelor, facem improvizaţii, rezecţie şi spacer în
aşteptare“, a mai spus prof. Burnei.
Registrul
Naţional pentru Oncologie, în proiect
Tumorile maligne osoase la copii sunt foarte
rare şi nu consumă, teoretic, multe fonduri. Statisticile arată că unul din 500
de copii sub 16 ani suferă de cancer, medicii înregistrând anual 130–140 de cazuri
noi de cancer la un milion de copii, dintre care doar 5–6% sunt cancere osoase.
Datele au fost prezentate de oncopediatrul Cristian Scurtu şi se referă la
rezultatele internaţionale, pentru că România nu dispune de un Registru Naţional
al Tumorilor Maligne la Copii.
În calitate de preşedinte ARTOP, prof. dr.
Gheorghe Burnei a propus câteva măsuri pentru eficientizarea rezolvării acestor
cazuri: crearea unor protocoale interdisciplinare care să implice ortopezii
pediatri, oncologii, anatomopatologii şi radiologii, crearea unui Registru Naţional
care să înregistreze toate cazurile de tumori osoase la pacienţii cu vârste
între 0 şi 18 ani, elaborarea unui program educaţional naţional prin centrele
judeţene şi crearea unui centru naţional sau a unor centre judeţene pentru toţi
pacienţii oncologici pediatrici.
Afecţiunile
oncologice pediatrice, o prioritate
În cadrul dezbaterii, dr. Cristian Buşoi a
declarat că afecţiunile oncologice şi mai ales cele pediatrice reprezintă o
prioritate. „Ideea de a avea un centru naţional sau regional care să articuleze
toate aceste nevoi este una foarte bună. Registrul Naţional este o problemă
foarte importantă, nu doar pentru tumorile maligne osoase la copii, ci şi
pentru toate afecţiunile maligne. Din bani europeni, am alocat sume pentru şapte
proiecte informaţionale, unul fiind cel dedicat Registrului Naţional de
Oncologie“, a subliniat dr. Buşoi. Oficialul a reamintit faptul că multe rezolvări
ţin nu doar de fonduri, ci şi de organizare şi de educaţie şi a lansat participanţilor
rugămintea de a vedea în Casă un partener, şi nu un căpcăun care nu dă bani.
„Nu pot comenta decizia medicală de a folosi cele mai performante proteze, nu
sunt de specialitate şi nu sunt sigur că putem acoperi toate nevoile, dacă
vorbim de proteze de 20.000–30.000 de euro“, a mai spus dr. Buşoi.
