Sindromul
metabolic – o asociere de tulburări metabolice determinate de rezistenţa la
insulină – este caracterizat, printre altele, de obezitatea abdominală. A fost
recunoscut ca un factor de risc pentru bolile cardiovasculare, dar şi pentru
alte afecţiuni cronice.
Pe de
altă parte, obezitatea şi sindromul metabolic în general afectează sistemul
gastrointestinal determinând multe afecţiuni, de la boala de reflux
gastroesofagian (BRGE) la cancerul colorectal (CC). Diabetul zaharat, o altă
manifestare a sindromului metabolic, determină tulburări ale motilităţii
sistemului gastrointestinal prin afectarea sistemului nervos autonom. Sindromul
metabolic include, de asemenea, steatoza hepatică non-alcoolică şi litiaza
biliară colesterolică.
În
plus faţă de efectele mecanice ale obezităţii, precum creşterea presiunii
intraabdominale de către volumul mare de ţesut adipos, se pare că substanţele
secretate de acest ţesut, cum sunt TNF-a, IL-6, leptina şi factorul de creştereinsulin-like 1, au anumite legături
patogenetice cu aceste boli. Ţesutul adipos visceral, metabolic activ, este
puternic asociat cu nivelurile serice mari ale adipokinelor, incluzând IL-6 şi
TNF-a, care pot juca un rol în apariţia BRGE, a esofagului Barrett sau a
carcinogenezei secundare. Rolul microflorei intestinale a fost şi el recent
descoperit şi continuă să fie intens studiat, iar tulburări psihologice se pot
asocia acestor afecţiuni, influenţând evoluţia şi tratamentul printr-un complex
de legături etiopatogenetice.
Deşi
s-au efectuat multe studii asupra relaţiei dintre obezitate şi anumite boli
gastrointestinale, literatura este insuficientă pentru a stabili dacă sindromul
metabolic sau obezitatea abdominală reprezintă factori de risc pentru bolile
gastrointestinale.
La
workshop-ul internaţional cu tema Afectarea
gastrointestinală în sindromul metabolic: de la observaţii empirice la
managementul bazat pe dovezi, organizat recent la Cluj-Napoca, sub egida
UMF „Iuliu Haţieganu“ şi a Societăţii Române de Neurogastroenterologie, au fost
discutate tocmai aceste aspecte extrem de complexe: asocierea sindromului
metabolic sau a componentelor individuale ale acestuia cu bolile
gastrointestinale, influenţa obezităţii în general şi a obezităţii abdominale în
special, metode de investigaţie şi tratament. Lectorii au fost nume cunoscute,
de prestigiu, din ţară şi străinătate, cu preocupări constante în aceste
domenii, cu diferite specialităţi – medicină internă, gastroenterologie,
imagistică, farmacologie clinică.
Subiectele
abordate au fost generoase şi variate: alimentaţia şi dispepsia (Tomica
Milosavljevic, Belgrad); efectul statinelor, ezetimibului şi al altor
hipolipemiante asupra afecţiunilor hepatice (Piero Portincasa, Bari); efectul
curcuminei asupra tractului digestiv (Spiro Konstantinov, Sofia); receptorii
beta-3 adrenergici în sindromul metabolic (Ion Fulga, Horia Păunescu, Bucureşti);
boala de reflux gastrointestinal şi steatoza hepatică (Luca Miele, Antonio
Gasbarrini, Milano); prezentarea clinică a bolii celiace (Luigi Castorani,
Bari); tratamentul gastroparezei (Carmen Bocşan, Anca Buzoianu, Cluj-Napoca);
rolul RFamidelor – peptide modulatoare centrale (Vlaicu Sandor, Cluj-Napoca);
tratamentul steatozei hepatice (Ina Romanciuc, Chişinău); impactul
tratamentului hipoglicemiant asupra tractului digestiv (Ion Vereşiu,
Cluj-Napoca); sindromul metabolic – mit sau realitate? (Ion I. Bruckner,
Bucureşti); diagnosticul gastroparezei diabetice (Simona Grad, Dan L. Dumitraşcu),
factorii psihosociali în steatoza hepatică (Teodora Blaga-Surdea, Dan L. Dumitraşcu;
Cluj-Napoca); insulino-rezistenţa la pacienţii cu hepatită virală C (Iuliana
Lupasco, Chişinău); diagnosticul ecografic al anomaliilor digestive prezente la
pacienţii cu sindrom metabolic (Petru Mircea, Georgiana Nagy, Cluj-Napoca);
anomaliile sistemului nervos autonom enteral la pacienţii cu diabet zaharat
(Carmen Crivii, Cluj-Napoca) şi inflamaţia în sindromul metabolic – rolul unor
noi biomarkeri (Delia Lupu, Kunal Bheecarry, Cluj-Napoca).
Afectarea
gastrointestinală din cadrul sindromului metabolic reprezintă un subiect
fierbinte al oricărei reuniuni majore de gastroenterologie. Participanţii au
analizat nivelul actual de cunoaştere privind acest subiect şi au sugerat noi
direcţii de cercetare, iar discuţiile purtate se vor materializa într-un volum
cu toate lucrările in extenso.
