OMS Europa menţionează că peste 70% dintre problemele legate de boli cronice, neinfecţioase (de exemplu, boli cardiovasculare, cancer, boli respiratorii cronice, diabet și boli neurologice), sunt înregistrate în Regiunea Europeană. Câte dintre aceste maladii sunt influenţate la rândul lor de poluare în general și de poluarea aerului în special?

Zilele trecute mă întrebam dacă să încep să scriu despre dezastrul facturilor la energie electrică și la gaze, dezastru cu implicare directă în problemele de sănătate (tragic, atunci când conduce la sinucidere). Nu cred că sunt singurul care își amintește ce „plăcut” era în sesiune când, în timp ce învăţam, se oprea curentul electric, și dacă nu aveam prin casă un opaiţ (a se citi lampă cu gaz) sau o lanternă încă funcţională, eram siliţi să ne oprim și să așteptăm… doar-doar va porni din nou.

Oare câţi dintre cei care au trăit acele vremuri au astăzi afecţiuni reumatismale precum și multe alte probleme de sănătate? A fost un dezastru. Este un dezastru. Urmările dramatice nu le putem intui în acest moment.

M-am decis ca pentru această săptămână să încep copiind un mesaj la nivel de director al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): „Atunci când avem peste 7 milioane de decese premature în fiecare an care sunt asociate cu expunerea la poluarea aerului, sunt sigură că toată lumea este de acord că aceasta este o problemă majoră de sănătate publică. De fapt, nouă din fiecare zece persoane din lume, în special persoanele care locuiesc în orașe, respiră aer care nu este conform cu ceea ce OMS consideră a fi standardele bune potrivit recomandărilor noastre pentru calitatea aerului, și din acest motiv nu pot fi sănătoase”.

Dintre cifrele acestui alt de­zastru subliniem două, cele ce reies din mesajul OMS:

• În fiecare an se produc 7 milioane de decese care ar putea fi prevenite (ar trebui să fie prevenite);
• 90% dintre persoane (nouăzeci la sută!) respiră un aer neconform unui standard bun.

Ce este de făcut? Ce se face?

Care este implicarea autorităţilor și cât de eficace este aceasta? Dacă ni se spune că 20 de tone de deșeuri „venite din Occident” au fost blocate în vamă și returnate către expeditor, să fie acest anunţ un motiv de mulţumire? Sunt 20 de tone din 20 sau din 200 ori din mai mult de 200? Oare câte tone de deșeuri au intrat în ţara noastră (pe toate căile, terestre, maritime, aeriene) în ultimii 32 de ani? Și oare câte vor continua să intre? Câte dintre acestea sunt arse și poluează aerul pe care îl respirăm?

În urmă cu o vreme (este tare mult de atunci!), când ieșeam din Drumul Taberei, vedeam în zona Drumul Sării câteva aparate care monitorizau diferite tipuri de agenţi poluanţi. Aparatele au dispărut. Au dispărut și poluanţii?

Sunt persoane care aveau posibilitatea de a petrece o vreme în afara orașului, în zona Munţilor Carpaţi. Atunci când lipseau trei-patru sau mai multe săptămâni și se întorceau în București, spuneau că pe măsură ce se apropiau, simţeau că se sufocă. Ceilalţi, care stăm mai ales în București sau doar în București, nici nu mai realizăm în ce dezastru trăim.

Să fie un dezastru implacabil? Să nu se poată face nimic, chiar dacă până acum nu s-a făcut aproape nimic?

În legătură cu cele discutate, îmi aduc aminte că anul trecut am văzut o scenă „șocantă”. Un reprezentant al autorităţilor statului intrase în curtea unei firme și era aproape „împins” afară și filmat „cu telefonul”. Se auzeau în reportajul TV și unele comentarii care ar putea fi considerate nepotrivite. Era vorba despre o persoană care face parte din autorităţile statului român (șeful „Gărzii Naţionale de Mediu”). Și atunci?!

Citește și:

https://viata-medicala.ro/internationale/experti-oms-poluarea-aerului-este-asociata-anual-cu-7-milioane-de-decese-premature-25651

 Mai multe articole scrise de prof. dr. Mircea Ioan Popa