Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  HITECH  »  Descoperiri

Tehnologii care schimbă viața: imprimarea 3D

Viața Medicală
Stud. Alexandra MIHAI joi, 26 octombrie 2017
     Specialiști sud-est europeni în domeniul tiparului și al semnalisticii au oferit detalii despre imprimarea tridimensională, aplicațiile industriale și medicale existente pe piață în acest moment și cum ne pot influența viața aceste tehnologii, în cadrul conferinței „3D Printing – Tehnologia inovatoare care îți poate schimba viața!”. Conferința a fost găzduită de târgul de tipar și semnalistică Print&Sign 2017, desfășurat în perioada 26–29 septembrie la București.
     Imprimarea 3D este o tehnologie modernă, dar este vorba oare și de o tehnologie recentă? Studiind istoricul 3D, Cristi Dumitru, de la ZspotMedia, a mărturisit în cadrul prezentării „Ce presupune și cum funcționează o imprimantă 3D. Cum a început totul?!”, că tehnologia datează încă din 1860, când s-a reușit producerea unei sculpturi portret în trei dimensiuni a unui subiect, prin realizarea unor capturi fotosincronizate cu camera în jurul subiectului. Cu toate acestea, momentul oficial pentru lansarea tehnologiei 3D a fost în 1983, când s-a reușit prima piesă 3D realizată cu o imprimantă. Apoi, în 1999, a fost realizat primul implant al unui „organ” dezvoltat în laborator (Wake Forest Institute For Regenerative Medicine – Imprimare 3D de scafolduri sintetice de vezică umană acoperite cu celule), iar în 2009, primul vas de sânge imprimat 3D.
     Deși această tehnologie a înregistrat o creștere și o diversificare exponențială (în prezent, au apărut multiple opțiuni de imprimare 3D: FDM (Fused Deposition Modelling), SLS (Selective Laser Sintering), SLAC (Stereolitografia), obiectivul a rămas același: accelerarea dezvoltării de produse. „Dacă înainte ciclul de dezvoltare al unui produs putea dura între șase luni și un an, acum s-a redus semnificativ, putând ajunge la o lună și jumătate–două. Tehnologia de imprimare 3D ne permite ca de azi pe mâine să transformăm ideea într-o formă, într-un produs, pe care îl putem testa funcțional pe piață”, afirmă Cristi Dumitru.
     Existența multiplelor tehnologii vine la pachet cu o mai mare posibilitate de alegere în ceea ce privește materialele de printare. Cel mai utilizat la nivel mondial este plasticul. La fel de importante sunt însă și rășinile, acestea oferind o acuratețe mai mare și o precizie în realizarea prototipurilor 3D. Totodată, există un interes crescut și pentru printarea cu metale, însă deocamdată această tehnologie ocupă 28% din opțiuni și va crește doar dacă vor tehnologia va deveni permisibilă, echipamentele fiind extrem de scumpe.
     Conf. dr. Aranka Ilea, de la UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, a prezentat lucrarea cu titlul „Printarea 3D în ingineria tisulară”. Ingineria tisulară presupune recoltarea de celule stem de la nivelul organismului, din diverse situsuri, celule care ajung să fie cultivate în diverse medii specifice. Acestea cresc, se înmulțesc și trebuie dovedit că sunt celule stem, folosindu-se markerul de suprafață. Pentru a putea realiza o structură tridimensională, este nevoie de o matrice pe care aceste celule sunt transferate prin diverse metode sau le imprimăm cu o imprimantă 3D. „Printarea trebuie realizată în așa fel încât să permită eliberarea secvențială a factorilor de creștere de tip vascular, osos etc. În sfârșit, pe baza acestor programe, putem realiza un prototip de organ sau ce dorim să înlocuim”, afirmă Aranka Ilea.
     La 3D Print, invitații au avut ocazia să vadă cum arată și cum funcționează prima bio-imprimantă 3D din regiune, inovație românească, a cărei tehnologie este atât de revoluționară încât promite să schimbe radical în câțiva ani ceea ce se știe la ora actuală despre medicină. Despre Symme 3D, compania din Timișoara care a pus România pe harta bio-printingului tridimensional, ne-a vorbit Călin Brandabur, fondatorul acesteia. „Este vorba de prima imprimantă pe sistem Delta 100% proiectată și construită în România din toate punctele de vedere: mecanică, geometrie matematică, electronică etc. Piesele sunt contractate numai de la producători români. Datorită sistemului Delta, și a unui software optimizat, vibrațiile imprimantei sunt extrem de mici, iar rezonanța practic nu există și putem mări viteza de 4–5 ori mai mult decât la imprimantele clasice”. În principiu, orice obiect poate fi proiectat în prealabil în diferite produse software de proiectare, piese funcționale, componente mobile etc. Faptul că în țară există un astfel de dispozitiv ce poate imprima 3D obiecte este o mândrie și o realizare îndeosebi pentru colectivul timișorean, care a ținut ca Symme3D să fie un produs 100% românesc.
     În ultima perioadă, imprimantele 3D au început să apară și pe piața medicală, devenind aproape indispensabile, atât în medicina veterinară, cât și în cea umană și dentară. În stomatologie, printarea 3D poate fi realizată la o rezoluție foarte fină, iar prototipurile (mandibulă, maxilar etc.) pot fi gata chiar în aceeași zi. Protezele pentru mâini sau picioare, ortezele pentru susținerea diferitelor membre fracturate (orteză dinamică pentru degete, orteză de mână cu fixarea policelui, orteze pentru fixarea încheieturii mâinii sau pentru cot) se pot imprima 3D. Tot medicina beneficiază mult în ultima perioadă de printarea organelor umane sau animale, acestea deservind studiului în cadrul universităților de medicină, biologie, bioinginerie sau cabinetelor medicale. Studenții vor putea avea în curând posibilitatea să învețe anatomia corpului fără să mai exerseze pe cadavre. În sfârșit, imprimarea 3D poate fi privită ca o inovație ce salvează vieți, accelerează timpul de producție a dispozitivelor pentru studii clinice, realizarea unor prototipuri ce pot îmbunătăți sau înlocui organele cu probleme.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC