Newsflash

Sindromul burnout și ieșirea din rutină

de Bogdan RACOVIȚĂ - iul. 31 2017
Sindromul burnout și ieșirea din rutină
     Sindromul burnout este întâlnit și în kinetoterapie, în aceeași măsură ca în celelalte ramuri ale medicinii. Majoritatea kinetoterapeuților au trecut prin acest sindrom cel puțin o dată în activitatea lor, lovindu-se de stări de epuizare atât fizică, cât și psihică și emoțională, cauzate de un stres prelungit. Cei afectați de sindromul burnout sunt în general persoane care tind să își sacrifice timpul și energia pentru cei din jurul lor. Kinetoterapeuții se încadrează perfect în această descriere.
     Stresul prelungit întâlnit în sindromul burnout se datorează în general activității de la locul de muncă, reprezentând o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de satisfacție profesională. Majoritatea colegilor mei care activează în acest domeniu spun că ritmul de lucru este foarte intens. În plus, se dorește obținerea unor rezultate rapide și eficiente cu resurse minime, iar din acest punct de vedere, nivelul de satisfacție are foarte mult de suferit.
     Specialiștii descriu trei dimensiuni ale sindromului burnout:
     1. Epuizarea emoțională – kinetoterapeutul se simte permanent obosit, epuizat, lipsit de energie. Activitatea din săptămâna care abia a trecut l-a suprasolicitat și l-a lăsat fără resurse;
     2. Detașarea – kinetoterapeutul devine pesimist. Nu mai este stăpân pe forțele proprii, îl ajută pe pacient mai mult fizic, nu și psihic. Îi oferă acestuia un program de kinetoterapie fără a discuta cu el. Atitudinea lui pare indiferentă, fiind stăpânită de frustrare;
     3. Scăderea performanței – este însoțită de scăderea încrederii în propriile capacități și de frustrarea cauzată de nerecunoașterea meritelor. Scade capacitatea de concentrare, spontaneitate și creativitate.
     În cazul sindromului burnout, tratamentul constă în consiliere psihoemoțională. Kinetoterapeutul trebuie să învețe să își păstreze un echilibru și să păstreze o balanța egală între el și pacient. Este foarte important pentru kinetoterapeut să știe să facă diferența între viața profesională și cea personală. De asemenea, trebuie analizate și structurate foarte bine prioritățile și activitățile, precum și speranțele și dorințele profesionale. La locul de muncă se recomandă exprimarea nemulțumirilor și sugestiilor de schimbare într-o manieră asertivă. Sunt benefice ieșirea din rutină, diversificarea activității, căutarea de noi provocări. În anumite situații, singura soluție poate fi o schimbare a locului de muncă sau a domeniului de activitate.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe