Newsflash

Români în Lancet

de Dr. A. M. - mar. 14 2016
Români în Lancet
  Sunt puține contribuțiile românești publicate de principalele reviste științifice medicale internaționale. Motivele sunt simple: pentru contribuții originale ne lipsesc în primul rând fondurile din cercetare, infrastructura și liderii, dar în subsidiar, chiar dacă s-ar găsi bani și echipamente, nu avem oameni și nici idei originale. Despre editoriale și comentarii invitate aproape că nu are rost să amintim, deoarece criteriile după care sunt invitați specialiștii să comenteze sunt tocmai contribuțiile originale, alături de apartenența la universități bine cotate și recunoașterea în breaslă. Dacă până acum lucrurile sunt clare, nu la fel putem spune referindu-ne la studiile realizate de grupuri largi de cercetare, obligatoriu multinaționale și adesea transcontinentale. Aici, principala problemă este că „liderii” pe care îi avem în diverse specialități sunt lei doar acasă, că nu a auzit nimeni de ei în străinătate. Descurcăreți într-un sistem care favorizează oportunismul și nu performanța, adesea cu proptele politice, mulți dintre șefii de clinică din România sunt dificil sau chiar imposibil de găsit la o căutare în PubMed. E de înțeles că nu sunt luați în serios de omologi lor din străinătate și nici nu sunt invitați să colaboreze, să contribuie la realizarea de studii multicentrice.
Există însă și excepții, câteva chiar notabile, de specialiști respectați și foarte bine văzuți de colegii lor din centre internaționale de prestigiu, integrați în consorții și grupuri de cercetare transnaționale, care participă constant la realizarea unor studii importante și de regăsesc invariabil pe lista autorilor, atunci când rezultatele apar în reviste de top. Una dintre aceste excepții este Maria Grigoroiu-Șerbănescu (foto), cercetător științific gradul I la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr. Alexandru Obregia București, unde conduce Compartimentul de cercetare genetică psihiatrică biometrică și psihopatologia dezvoltării, și membră a Academiei de Științe Medicale. După ce a realizat o serie de studii privind genetica tulburării bipolare, ale căror rezultate au fost apoi publicate în reviste americane sau europene de genetică ori de psihiatrie, Maria Șerbănescu a fost invitată să participe la mai multe cercetări transnaționale privind genetica tulburării bipolare și a răspunsului acesteia la tratament.
  Una dintre aceste colaborări se face în cadrul Consorțiului de genomică a litiului (ConLiGen),în care sunt reprezentate nu mai puțin de 28 de țări de pe toate continentele. Din Europa, România este alături de Armenia, Austria, Cehia, Elveția, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Turcia și regiunea Catalunia. Până anul acesta, studiile realizate de ConLiGen s-au finalizat cu articole apărute în PLoS One (2013) și New England Journal of Medicine (2014), printre autori numărându-se și Maria Grigoroiu-Șerbănescu. Într-o succesiune logică, anul acesta a apărut un nou studiu1, de această dată în revista Lancet (factor de impact 45,217), în care Consorțiul de genomică a litiului a încercat să identifice genele care condiționează răspunsul pozitiv la terapia cu săruri de litiu în tulburarea bipolară. Sărurile de litiu constituie terapia de elecție în tratamentul de întreținere al bolii bipolare, dar răspunsul pozitiv la tratament apare în doar 40% din cazuri și este condiționat genetic. Pentru a vedea care sunt variantele genetice care condiționează acest răspuns, au fost studiați 2.563 de pacienți din 22 de centre membre ConLiGen, la care răspunsul la tratamentul cu litiu, urmărit pe o perioadă de cel puțin doi ani, a fost corelat cu datele genetice obținute prin scanarea întregului genom. Centrul de la Obregia a contribuit cu 156 de pacienți, unul dintre cele mai mari eșantioane naționale. Genotiparea și fenotipizarea eșantionului romanesc au fost realizate cu sprijinul financiar al UEFISCDI, în cadrul unui proiect coordonat de Maria Grigoroiu-Șerbănescu, și al Deutsche Forschungsgemeinschaft (Fundația germană pentru cercetare).
 Studiul din Lancet a descoperit patru polimorfisme situate în două gene de pe cromozomul 21, implicate în reglarea expresiei mai multor gene la nivelul sistemului nervos central, care  condiționează răspunsul la terapia cu litiu. Meritul studiului, după cum apreciază autorii unui editorial2 care comentează rezultatele, este că genele identificate au fost pentru prima dată replicate în populații cu origine etnică diferită, de pe mai multe continente, ceea ce deschide calea aplicării rezultatelor în practica clinică. De altfel, după cum am aflat de la singurul autor român al acestei cercetări, Consorțiul a fost deja contactat de o firmă de testare genetică din SUA, în vederea aplicării comerciale a rezultatelor, dar ConLiGen a reacționat cu prudență la această ofertă, dorind să continue cercetarea, pentru a detalia mecanismele biologice care condiționează răspunsul terapeutic la litiu și pentru a identifica, eventual, posibili biomarkeri.

Notă autor:

1. Hou L et al. Genetic variants associated with response to lithium treatment in bipolar disorder: a genome-wide association study. Lancet. 2016 Jan 21

2. Gao K, Calabrese JR. Pharmacogenetics of lithium response: close to clinical practice? Lancet. 2016 Jan 21

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe