Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. A. M. - nov. 6 2014
Noutăţi în cercetare

S.C. Spitalul S.R.L.: o alternativă viabilă?

 

   Se spune că statul este cel mai prost administrator. Şi pe bună dreptate. Este suficient să ne uităm la sistemul nostru de sănătate, într-o mare proporţie administrat de stat (fie direct prin Ministerul Sănătăţii, fie prin autorităţile publice locale), dominat de diverse conflicte de interese şi incompatibilităţi (a se vedea lungile liste ale Agenţiei Naţionale de Integritate), căpuşat de diverse companii şi interese financiare politico-amicale sau familiale, cu manageri cvasiincompetenţi dar bine proptiţi politic, în care pacientul este cel care încurcă lucrurile atunci când moare pe neaşteptate sau când nu aduce suficienţi bani de acasă pentru a-şi asigura tratamentul sau atenţia personalului. Avem deci un sistem puternic controlat de stat, iar motivele perpetuării acestei stări de fapt pot fi înţelese şi prin scandalurile care animă actuala campanie electorală, din care aflăm că politicienii îşi măsoară mita în sute de milioane de euro şi că, de fapt, suntem conduşi de marele clan infracţional al politicienilor.
   Ne amintim, cu această ocazie, şi de situaţia de acum aproape trei ani, la încercarea de a reforma sistemul românesc de sănătate, când opoziţia lui Raed Arafat la deschiderea sistemului de urgenţe şi pentru actori privaţi a dus nu doar la retragerea proiectului de reformă (care prevedea posibilitatea de privatizare a spitalelor şi introducerea asigurărilor private), ci chiar la căderea guvernului. Că privatizarea şi profitul nu sunt cele mai rele lucruri care se pot întâmpla într-un sistem de sănătate ne-o arată o serie de studii publicate săptămâna aceasta în Journal of the American Medical Association. Desigur, se poate spune că nu există loc pentru comparaţii între România şi SUA, mai ales în domeniul sănătăţii, dar principiul la care ne vom referi este unul interesant.
   Ne-a atras atenţia, pentru această rubrică, un studiu1 care a cercetat în ce fel s-au schimbat activitatea şi performanţa spitalelor care şi-au schimbat statutul din entităţi nonprofit în societăţi comerciale. Temerile generale erau că, prin această transformare, spitalele respective vor fi mai preocupate de favorizarea pacienţilor cu venituri mai mari şi de obţinerea unui profit cât mai substanţial, în detrimentul pacienţilor mai săraci şi, desigur, cu o atenţie redusă pentru calitatea îngrijirii. Rezultatele au fost însă parţial surprinzătoare. Era de aşteptat ca veniturile şi raportul dintre profit şi venituri să crească, aşa cum s-a şi întâmplat. Neaşteptat a fost însă că spitalele şi-au îmbunătăţit indicatorii de calitate a îngrijirii indiferent de forma de organizare, că mortalitatea nu s-a schimbat, că spitalele transformate în societăţi comerciale au tratat în continuare acelaşi volum de pacienţi asiguraţi în sistemul Medicare (pentru pensionari şi tinerii cu unele dizabilităţi) sau în sistemul Medicaid (asigurări sociale pentru persoanele cu venituri reduse) şi că nici minorităţile etnice (negri, hispanici) nu au fost defavorizate.
   Într-un editorial2 care pune în perspectivă studiile publicate în JAMA, David Cutler, profesor la Harvard de economie aplicată, explică rezultatele de mai sus: spitalele care s-au convertit în societăţi comerciale au fost silite să facă acest lucru deoarece balanţa venituri/cheltuieli era subunitară, deci activitatea nu era una sustenabilă. În plus, este posibil ca respectivele spitale să fi avut încasări mai mari de la pacienţii privaţi (neasiguraţi), preţurile prestaţiilor medicale ar fi putut creşte, iar companiile private sunt mult mai capabile să îşi reducă cheltuielile. Indiferent de explicaţii, studiul este atractiv pentru orice sistem de sănătate, suficient de atractiv pentru a lansa un proiect-pilot privind forma optimă de administrare a unităţilor spitaliceşti. Mai ales într-un sistem etatizat, cum este cel românesc, unde statul, corupt şi adesea incompetent, este cel mai prost administrator.

 

Imagistica devine tot mai performantă

 

   Unul dintre efectele câştigării unui Premiu Nobel, dincolo de celebritatea instantanee şi valoarea financiară a premiului, este şi tratamentul preferenţial din partea celor mai prestigioase reviste ştiinţifice. Este cazul unui articol3 publicat astăzi (24 octombrie) în Science de un grup condus de Eric Betzig, laureatul de anul acesta al Premiului Nobel pentru chimie. Nu ştim cu siguranţă, dar putem presupune că prestigiosul premiu a grăbit publicarea articolului deja acceptat în urmă cu aproape două luni. Ceea ce nu înseamnă că studiul în sine nu ar fi interesant. Este vorba chiar de o rafinare suplimentară a metodei premiate de Comitetul Nobel, prin care cercetătorii pot observa tridimensional, la nivel subcelular, procese biologice dinamice, la viteze şi rezoluţii mari, chiar şi în specimene foarte fragile. Grupul lui Eric Betzig ilustrează noua metodă cu imagini ale difuziei unor molecule de factor de transcriere în celulele stem, ale motilităţii neutrofilelor într-o matrice tridimensională şi ale embriogenezei la Caenorhabditis elegans şi Drosophila melanogaster(fig. 1).
   Imagistica este, de altfel, unul din domeniile cu cea mai accelerată dinamică, în prezent, în medicină, iar acest fapt reiese din multitudinea de studii publicate în reviste internaţionale de vârf. Şi Science Translational Medicine, de pildă, a publicat miercurea aceasta (22 octombrie), un studiu4 prin care se reuşeşte vizuali­zarea in vivo a prezenţei de bacterii din familia Enterobacte­riaceae (reprezentanţi de vază: Yersinia spp., Escherichia coli, Klebsiella spp., Enterobacter spp, Salmonella spp., Shigella spp., Proteus spp. etc.) prin tomografia cu emisie de pozitroni (PET) cu fluorodeoxiglucoză (FDG). FDG a fost întâi transformată în fluorodeoxisorbitol (FDS), care a fost administrat animalelor. În 30 de minute, FDS s-a acumulat selectiv în bacteriile din familia Enterobacteriaceae(fig. 2), dar nu şi în bacteriile Gram-pozitive sau în celulele sănătoase sau în cele canceroase. Mai mult, metoda a fost foarte utilă pentru monitorizarea eficienţei tratamentului antibiotic, permiţând depistarea infecţiilor cu tulpini de E. coli multirezistente, producătoare de beta-lactamază cu spectru extins. Editorialul5 care însoţeşte studiul consideră că rezultatele obţinute, adăugate celor din alte două studii deja publicate anul acesta, constituie dovada maturizării imagisticii bacteriene in vivo, marcând astfel începutul unui nou capitol de diagnostic şi tratament al infecţiilor bacteriene.

 

Asocieri toxice

 

Într-un interviu pe care l-am realizat în urmă cu câţiva ani, un cercetător de la Institutul american de cercetare a abuzului de droguri (NIDA) îmi spunea că una dintre principalele probleme neglijate la autorizarea medicamentelor este că ele sunt cercetate în situaţii ideale, pe indivizi sănătoşi, în vreme ce administrarea lor se face apoi la per­soa­ne bolnave. Astfel, doza maximă admisă, considerată sigură la o persoană sănătoasă, poate avea o letalitate importantă în anumite situaţii patologice (este cazul, de pildă, al unor droguri de mare risc, care pot deveni letale atunci când persoana care le consumă are tem­peratura centrală crescută sau când bariera hematoencefalică devine permeabilă). În mod similar, toxicitatea diverselor substanţe cu care intrăm cotidian în contact este studiată doar în condiţii de laborator, nu în combinaţii altfel foarte plauzibile în viaţa reală.
   Un exemplu în acest sens vine dintr-un studiu6 publicat miercuri (22 octombrie) în PLoS One, care demonstrează cum o asociere altfel banală poate deveni extrem de toxică. Bisfenolul A (BPA), substanţă dovedită a fi un contaminant de mediu cu efect disruptiv asupra sistemului endocrin. Producătorii de biberoane au eliminat deja BPA din orice material plastic utilizat în alimentaţia sugarilor, iar tendinţa este de a se reduce, pe cât posibil, implicarea BPA în alimentaţie. Cu toate acestea, BPA este utilizat în continuare în hârtia imprimată termic (la casele de marcat) şi încă în doze foarte ridicate (20 mg BPA la 1 g hârtie). Ceea ce face ca bisfenolul A din bonurile fiscale să ajungă în organismul uman în cantitate mare este însă asocierea cu substanţe care cresc absorbţia BPA la nivelul pielii. Acestea din urmă sunt întâlnite frecvent în produse precum gelurile dezinfectante pentru mâini sau în unele creme şi loţiuni, iar efectul direct este creşterea de până la o sută de ori a absorbţiei compuşilor lipofili (precum BPA). Proba toxicităţii acestei asocieri a fost făcută în restaurante, unde aplicarea dezinfectantului de mâini şi apoi contactul cu bonul fiscal a dus la creşterea rapidă a concentraţiilor serice de BPA neconjugat (activ biologic) şi a celor urinare.

 

Un caz la opt minute

 

   Atunci când vorbim despre erori de tratament, gândul ne duce imediat la medicii neatenţi, neglijenţi sau nepregătiţi, care greşesc fie dozele, fie durata tratamentului, fie medicamentul cu totul, atunci când scriu o prescripţie. Desigur, ne-am mai putea gândi şi la farmaciştii care transformă o prescripţie pentru un antibiotic într-o vânzare a unui preparat homeopatic (am văzut-o cu ochii mei, într-o farmacie dintr-un lanţ important). Prea puţini însă vor merge cu gândul la părinţii care-şi tratează copiii la indicaţia „doctorului internet“, cum ştiu ei mai prost, venind la medic doar atunci când starea micului pacient se agravează îngrijorător de mult, uneori chiar iremediabil.
   Iată însă că americanii nu neglijează acest aspect al erorilor de medicaţie, iar un studiu7 publicat în revista Pediatrics arată amploarea acestui fenomen. În perioada 2002–2012, în baza de date americană a intoxicaţiilor şi otrăvirilor, au fost identificaţi aproape 700.000 de copii cu vârsta sub 6 ani expuşi la erori de medicaţie în afara spitalului (în medie: un caz la fiecare opt minute!), un sfert din cazuri fiind înregistrate la sugarii cu vârsta sub 1 an. Medicamentele cel mai frecvent incriminate au fost analgezicele (25,2%) şi preparatele pentru tuse şi răceală (24,6%). Erorile de medicaţie au cauzat moartea a 25 de preşcolari.

 

Diagnosticul expirator al aspergilozei

 

   Un grup de la Harvard descrie, într-un studiu8 publicat ieri (23 octombrie) în Clinical Infectious Diseases, o metodă interesantă de diagnostic rapid al unei afecţiuni cu mortalitate ridicată la pacienţii imunocompromişi (tocmai prin dificultatea diagnosticului): aspergiloza invazivă. Metoda utilizată a constat în spectrometrie de masă şi cromatografie cu desorbţie termică, pentru identificarea produşilor metabolici ai prezenţei pneumoniei fungice cu Aspergillus fumigatus. Specificitatea şi sensibilitatea metodei (93% şi, respectiv, 94%), alături de non-invazivitate o recomandă pentru diagnosticul clinic rapid al aspergilozei.


Notă autor:


1. Joynt KE et al. Association between hospital conversions to for-profit status and clinical and economic outcomes. JAMA. 2014 Oct 22;312(16):1644-52

2. Cutler DM. Who Benefits From Health System Change? JAMA. 2014 Oct 22;312(16):1639-41

3. Chen BC et al. Lattice light-sheet microscopy: Imaging molecules to embryos at high spatiotemporal resolution. Science. 2014 Oct 17;346(6208):439

4.. Weinstein EA et al. Imaging Enterobacteriaceae infection in vivo with 18F-fluorodeoxysorbitol positron emission tomography. Sci Transl Med. 2014 Oct 22;6(259):259ra146

5. Wang X, Murthy N. Bacterial imaging comes of age. Sci Transl Med. 2014 Oct 22;6(259):259fs43

6. Hormann AM et al. Holding thermal receipt paper and eating food after using hand sanitizer results in high serum bioactive and urine total levels of bisphenol A (BPA). PLoS One. 2014 Oct 22;9(10):e110509

7. Smith MD et al. Out-of-hospital medication errors among young children in the United States, 2002-2012. Pediatrics. 2014 Oct 20

8. Koo S et al. A breath fungal secondary metabolite signature to diagnose invasive aspergillosis. Clin Infect Dis. 2014 Oct 23

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe