Viitorul sună utopic

Cât de criptogenic este stroke-ul criptogenic?

   Studiul CRYSTAL AF⁴ a inclus 441 de pacienţi cu vârste de 40 de ani sau mai mult, care au suferit un stroke criptogenic în ultimele 90 de zile şi la care monitorizarea EKG timp de 24 de ore nu a evidenţiat fibrilaţie atrială; aceştia au fost randomizaţi fie pentru a primi un dispozitiv implantabil de monitorizare cardiacă, fie pentru a urma un program de controale periodice. După şase luni, aritmia cardiacă durând 30 de secunde sau mai mult a fost diagnosticată la 8,9% din pacienţii monitorizaţi cu dispozitivul implantabil şi la doar 1,4% din pacienţii din grupul de control. La 12 luni, discrepanţa a crescut între cele două grupuri şi a ajuns la 12,4% vs. 2%. Fireşte, indicaţia de anticoagulare a fost superioară în grupul cu dispozitivul de monitorizare. Interesant este că beneficiul monitorizării continue s-a menţinut pe o perioadă îndelungată (fig. 1).

Senzorul pielii de găină

   Invazia tehnologiei în viaţa privată este tot mai mare, iar diversele servicii online pe care le utilizăm zilnic se folosesc de datele noastre pentru a ne prezenta oferte comerciale personalizate. Un singur aspect era însă eluziv până acum: emoţiile noastre. Până acum, deoarece un grup sud-coreean a publicat6 săptămâna aceasta, în Applied Physics Letters, revistă a Institutului American de Fizică, conceptul şi rezultatele obţinute cu un senzor inovator (fig. 2), aplicabil pe piele şi capabil să monitorizeze piloerecţia – contracţia muşchiului erector al firului de păr – adică „pielea de găină“, care apare ca răspuns la emoţii puternice şi la schimbări bruşte ale temperaturii ambientale. Nu vă speriaţi însă de posibila intruziune în viaţa privată prin intermediul noului senzor; nu pentru că nu ar fi ceva de speriat, ci pentru că reacţia este deja uşor de monitorizat.

Bacterii pentru graşi

   Ştiam deja că bacteriile din intestin joacă un rol metabolic foarte important şi sunt studii efectuate pe mamifere mici care au dovedit că microbiomul intestinal poate face diferenţa dintre normoponderali şi obezi, dintre tipul constituţional slab şi cel gras. Iată însă că un studiu⁷ publicat marţea aceasta (24 iunie) în Journal of Clinical Investigation duce teoria un pic mai departe şi aplică practic conceptele deja descrise. Strategia propusă de grupul din Nashville (Tennessee) este de a încorpora în microbiomul intestinal bacterii modificate genetic pentru a produce factori terapeutici. În cazul de faţă, o tulpină de Escherichia coli modificată pentru a produce N-acil-fosfatidil-etanolamine (precursor al N-acil-etanolamidelor, sintetizate fiziologic în intestinul subţire ca răspuns la alimentaţie, cu rol în reducerea aportului şi a obezităţii), administrată la şoareci în apa de băut, a dus la scăderea nivelului de obezitate, în pofida dietei bogate în grăsimi administrate animalelor. Mai mult, după prezenţa timp de opt săptămâni a bacteriei în apa de băut, efectele protectoare împotriva obezităţii s-au menţinut timp de alte patru săptămâni. Studiul acesta demonstrează că administrarea unor bacterii cu acţiuni specifice ar putea fi benefică în obţinerea unor efecte metabolice ţintite.

106 grade de frumuseţe

   Cum definim frumuseţea? Întrebarea este una frivolă, dar îşi are tâlcul ei. Pentru că un studiu⁸ publicat ieri (26 iunie) în JAMA Facial Plastic Surgery nu numai că şi-a propus să afle care este unghiul ideal de rotaţie şi proiecţie a vârfului nasului, dar l-a şi aflat. Ei bine, puşi să aleagă dintre valori ce au variat între 96° şi 116° (fig. 3), participanţii la un focus group californian au decis că frumuseţea are fix 106°. Desigur, concluziile studiului sunt limitate la femeile albe tinere şi gusturile sunt cele ale tinerilor americani, dar măcar chirurgii plasticieni îşi pot face o idee privind maximizarea efectelor rinoplastiei.

Închideţi televizorul!

   Televizorul dăunează grav sănătăţii! Nu ne referim acum şi aici la programele de dezinformare tip „Antena 3“, atât de extinse în presa românească; nocivitatea lor este relativ uşor de sesizat. Un studiu⁹ spaniol însă, publicat miercuri (25 iunie) în Journal of the American Heart Association, relevă că mai mult de trei ore petrecute zilnic în faţa televizorului cresc riscul de moarte prematură la adulţi. Asocierea este interesantă, deoarece ea este valabilă pentru privitul la televizor, dar nu şi pentru alte activităţi sedentare, precum lucratul la computer sau şofatul, ceea ce înseamnă că sedentarismul nu este o explicaţie suficientă în acest caz. Vreţi deci să trăiţi mai mult? Închideţi televizorul! Şansele sunt ca, dacă trăiţi în România, să nu aveţi oricum ce vedea.