Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  HITECH  »  Descoperiri

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. A. M. vineri, 30 mai 2014

Microbiomul placentar

 

   Cu toate că numeroase cercetări explorează în prezent rolul interacţiunilor dintre organismul uman (sau animal) şi bacteriile care îl colonizează (numite generic microbiom), majoritatea lor se concentrează asupra microbiomului intestinal, date fiind implicaţiile probabile (influenţa directă asupra metabolis­mului), rezultatele deja existente şi, desigur, uşurinţa duplicării rezultatelor la animalele de laborator şi amanipulării probelor. Iată de ce ne-a surprins plăcut studiul1 publicat miercuri (21 mai) în Science Translational Medicine, în care un grup de la Baylor College of Medicine din Houston (Texas) a investigat prezenţa bacteriilor şi tipul acestora într-un sit despre care se credea aprioric că ar fi complet steril: placenta.
   Au fost investigate mostrele colectate în condiţii sterile de la 320 de femei, iar probele au fost dublate de un set extensiv de date clinice. Analiza genomică nu doar a identificat speciile şi genurile bacteriene prezente la nivel placentar, ci a şi comparat apoi componenţa microbiomului placentar cu aceea a microbiomului specific altor situri (gură, nas, piele, vagin, intestin), la un grup de control în afara sarcinii. Surpriza rezultatelor comunicate de grupul texan este că flora placentară (deloc densă) este similară nu florei de vecinătate (vaginală), ci celei orale (fig. 1). Principalele filumuri din flora placentară comensală non-patogenică au fost Firmicutes, Tenericutes, Proteobacteria, Bacteroidetes şi Fusobacteria, dar caracterizarea microbiomului placentar a fost detaliată şi la nivelul principalelor specii implicate, în diversele situri cercetate (fig. 2).
   Descoperirea în sine este foarte interesantă, dar grupul american a căutat să găsească şi semnificaţiile acesteia, dat fiind rolul placentei în creşterea şi dezvoltarea intrauterină a fătului. Astfel, s-au găsit asocieri semnificative între variaţiile microbiomului placentar şi naşterea prematură (înainte de săptămâna 37). Aceste date vor fundamenta, probabil, un studiu viitor, care să coreleze ţintit microbiomul oral cu cel placentar şi cu riscul de naştere prematură.
 
 
 

Genele alcoolismului

 

   Scriam, în august 2013, în cadrul acestei rubrici, despre un interesant articol2 publicat de grupul condus de profesorul de origine română Alexander B. Niculescu, de la Indiana University, privind descoperirea a 13 biomarkeri serici corelaţi puternic cu suicidul. Metoda utilizată – genomica funcţională convergentă (CFG) – a fost inventată de medicul care a absolvit cursurile UMF „Carol Davila“ în 1991 şi, iată, este din nou utilizată într-un studiu3 publicat online în Translational Psychiatry (jurnal din grupul Nature). Este, de această dată, vorba de conexiunea dintre bagajul genetic şi alcoolism. Grupul profesorului Niculescu a utilizat datele dintr-un studiu de cohortă german, alături de date obţinute din studii efectuate la om şi la animal. De la 135 de gene-candidat individualizate iniţial, cercetătorii au reuşit să reducă numărul celor cu valoare predictivă pentru alcoolism la 11 (cu 66 de polimorfisme nucleotidice unice – SNPs). Gena cu valoarea predictivă maximă a fost sinuclein alfa (SNCA), care a reuşit să discrimineze alcoolicii de grupul de control într-o cohortă cu dependenţă la alcool (p = 0,000013) şi într-una cu abuz de alcool (o formă mai puţin severă de alcoolism, p = 0,023).
   În plus, cercetarea a arătat o supra­punere genetică importantă a principa­lelor gene-candidat din alcoolism cu acelea din alte tulburări psihiatrice majore (tulburarea bipolară, schizofre­nia, anxietatea). Desigur, ar trebui adău­gat că asocierile genetice nu înseamnă decât o eventuală predis­poziţie pentru o anumită afecţiune (adică un risc crescut de a dezvolta boala, comparativ cu populaţia generală). Cele mai multe patologii au o etiopatogenie multifacto­rială, intervenind, alături de factorii gene­tici, cei epigenetici, de mediu, adesea mult mai importanţi.

 

Vitamina C pentru gravidele fumătoare

 

   Un studiu4 american publicat în JAMA a cercetat efectul suplimentării cu vitamina C a dietei la femeile fumătoare, în timpul sarcinii. Scopul a fost de a determina dacă administrarea anti­oxi­dan­tului are vreun efect pozitiv asupra produsului de concepţie, dat fiind că fumatul în timpul sarcinii afectează dezvoltarea pulmonară a fătului, inducând apoi un risc crescut de astm bronşic şi scăderi funcţionale pulmonare mai accen­tuate de-a lungul întregii vieţi. Astfel, femeile fumătoare au primit randomizat, în timpul sarcinii, fie 500 mg acid ascorbic zilnic, fie placebo. Evaluarea funcţiei pulmonare s-a făcut la nou-născuţi, cu o reevaluare a sugarilor, la vârsta de 1 an.
   Copiii mamelor fumătoare care primiseră vitamina C în timpul sarcinii au avut o funcţie pulmonară mai bună la vârsta de 72 de ore şi la 1 an. În plus, la vârsta de 1 an, wheezingul a fost semnificativ mai puţin frecvent la copiii născuţi de mame tratate cu acid ascorbic (riscul relativ 0,5, adică redus la jumătate). Vitamina C este recomandată, conchid autorii studiului, la gravidele fumătoare, pentru a reduce efectele negative ale fumatului asupra funcţiei pulmonare a nou-născutului şi asupra afecţiunilor pulmonare ulterioare.

 

Cu rea ştiinţă

 

   Un studiu5 publicat astăzi (23 mai) în World Psychiatry, revista Asociaţiei Psihiatrice Mondiale, ne-a atras atenţia din două motive. Primul este acela că vrea să semnaleze gravitatea deosebită a unor adicţii şi a altor tulburări psihiatrice. Al doilea este că face acest lucru minimalizând impactul fumatului asupra sănătăţii publice. Practic, analiza la care ne referim compară riscul de mortalitate al unor adicţii sau al altor patologii cu acela al populaţiei generale, dar şi cu acela al marilor fumători. Astfel, utilizatorii de opioide au un risc de mortalitate de 14,7 ori mai mare decât populaţia generală şi de 5,8 ori mai mare decât marii fumători; la fel utilizatorii de amfetamine (6,2 şi 2,4), de cocaină (6 şi 2,4), metamfetamină (4,7 şi 1,8) sau alcoolicii (4,6 şi 1,8). La risc mare sunt şi pacienţii cu anorexie nervoasă (5,9 şi 2,3), tulburări psihotice acute şi tranzitorii (4,7 şi 1,8) sau tulburări de personalitate (4,2 şi 1,7).
   Studiul, deşi bine intenţionat, este însă prost direcţionat. În ce priveşte sănătatea publică (impactul asupra întregii societăţi al unei patologii şi fondurile alocate contracarării acestuia), fumatul este la mare distanţă în frunte, prin costurile de sănătate, sociale, economice şi comportamentale pe care le incumbă pe parcursul întregii vieţi; mai mult, riscul de mortalitate în sine nu exprimă suficient de bine importanţa unei patologii, mai ales atunci când aceasta constituie un factor de risc independent pentru o serie întreagă de alte afecţiuni cu impact economic şi social major.
   Din punct de vedere ştiinţific, încercarea de a minimaliza importanţa unor adicţii, pentru a o promova pe a altora, se poate numi „perspectivă greşită“ sau „interpretare eronată“, dar, jurnalistic vorbind, procedeul este unul clasic de dezinformare. Indiferent de scopul „nobil“ – căci, nu-i aşa?, nu trebuie să neglijăm adicţiile şi diversele afecţiuni psihiatrice grave.

 

Erori metodologice

 

   Rămânem în domeniul adicţiei şi fumatului cu un nou studiu6, publicat în Addiction, revista Societăţii pentru studiul adicţiei, care şi-a propus să evalueze eficienţa ţigărilor electronice în renunţarea la fumat. În acest caz, autorii au comparat trei loturi de adulţi fumători, care au încercat să se lase de fumat fie cu ajutorul ţigării electronice, fie cu plasturi cu nicotină, ori fără niciun ajutor. Studiul are însă câteva vicii majore: s-a bazat pe autoraportări, nu a luat în calcul factorul psihologic (sunt metode de renunţare la fumat care se bazează pe psihoterapie) şi nici rangul tentativei de renunţare la fumat (cu cât o persoană încearcă de mai multe ori să renunţe la fumat, cu atât sunt mai scăzute şansele ca tentativa să aibă succes). Apoi, există ţigări electronice care conţin doze importante de nicotină, după cum există şi dispozitive care elimină doar vapori aromaţi.
    Rezultatele comunicate trebuie deci primite cu rezervă, mai ales că, paradoxal, şansa de a renunţa la fumat a fost mai mare la persoanele fără niciun sprijin, comparativ cu cele care au utilizat plasturi de nicotină (!). Astfel, concluzia studiului, privind superio­ritatea ţigărilor electronice, este serios pusă la îndoială de diverşii factori de eroare evidenţi în metodologia folosită.

 

Canabinoizii în epilepsie

 

   Revista Epilepsia, editată de International League Against Epilepsy, a publicat ieri (22 mai) o serie de patru articole7–10 privind potenţialul terapeutic al canabinoizilor în epilepsie, decizie editorială justificată de semilegalizarea consumului de marijuana în scopuri medicale în mai multe state americane. Articolele citate nu sunt defel lipsite de controverse, iar unul dintre ele trece în revistă dovezile existente privind utilizarea canabinoizilor în tratamentul epilepsiei şi al altor afecţiuni neuropsihice. Concluzia, dincolo de posibilele indicaţii ale efectului terapeutic, este că va fi nevoie de studii controlate randomizate dublu orb, pentru a evalua beneficiile tratamentului cu canabidiol (canabinoidul aprobat deja, în SUA, pentru tratamentul sindromului Dravet – o formă extrem de gravă de epilepsie a copilului, cu debut după vârsta de 6 luni).

 

Ghid terapeutic pentru ejacularea precoce

 

   Semnalăm publicarea simultană, în două reviste ale Societăţii Internaţionale de Medicina Sexualităţii (ISSM) – Sexual Medicine şi Journal of Sexual Medicine –, a două articole importante privind ejacularea precoce. Primul11 este o privire critică asupra literaturii de specialitate, din care a rezultat definiţia actualizată a acestei disfuncţii sexuale masculine: ejaculare ce se produce întotdeauna sau aproape întotdeauna înainte de sau în primul minut de penetrare vaginală, inabilitatea de a întârzia ejacularea în toate sau aproape toate penetrările vaginale şi resimţirea unor consecinţe personale negative (stres, frustrare, evitarea relaţiilor intime). Al doilea articol12 este în fapt un ghid ISSM de diagnostic şi tratament, destinat medicilor de familie şi experţilor în medicina sexualităţii.

 

1. Aagaard K et al. The placenta harbors a unique microbiome. Sci Transl Med. 2014 May 21;6(237):237ra65

2. Le-Niculescu H et al. Discovery and validation of blood biomarkers for suicidality. Molecular Psychiatry.
2013 Aug 20

3. Levey DF et al. Genetic risk prediction and neurobiological understanding of alcoholism. Transl Psychiatry.
2014 May 20;4:e391

4. McEvoy CT et al. Vitamin C supplementation for pregnant smoking women and pulmonary function in their newborn infants: a randomized clinical trial. JAMA. 2014 May 18

5. Risks of all-cause and suicide mortality in mental disorders: a meta-review. Chesney MA et al. World Psychiatry.
2014 May 23

6. Brown J et al. Real-world effectiveness of e-cigarettes when used to aid smoking cessation: a cross-sectional population study. Addiction. 2014 May 21

7. Devinsky O et al. Cannabidiol: pharmacology and potential therapeutic role in epilepsy and other neuropsychiatric disorders. Epilepsia. 2014 May 22

8. Cilio MR et al. The case for assessing cannabidiol in epilepsy. Epilepsia. 2014 May 22

9. Maa E, Figi P. The case for medical marijuana in epilepsy. Epilepsia. 2014 May 22

10. Mathern G, Nehlig A, Sperling M. From the editors: cannabidiol and medical marijuana for the treatment of epilepsy. Epilepsia. 2014 May 22

11. Serefoglu EC et al. An evidence-based unified definition of lifelong and acquired premature ejaculation: report of the second International Society for Sexual Medicine ad hoc committee for the definition of premature ejaculation.
Sex Med. J Sex Med. 2014 May 22

12. Althof SE et al. An update of the International Society of Sexual Medicine’s guidelines for the diagnosis and treatment of premature ejaculation (PE). Sex Med. J Sex Med. 2014 May 22

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC