Newsflash

Noutăți în cercetare

de Dr. Aurel F. MARIN - mai 26 2017
Noutăți în cercetare
Terapie genică pentru oase rupte

 

     Despre unele din tehnicile reconstructive dezvoltate și testate în ultimii ani am scris în „Viața medicală” fie la această rubrică, fie în alte articole. Tehnicile progresează mult de la un an la altul și rezultatele obținute par tot mai puțin experimente și tot mai mult aplicații clinice. Altfel, pe o piață în căutare de succese terapeutice cât mai rapide, tehnicile reconstructive intră în competiție pentru finanțare cu protezele bionice, care, deși nu oferă decât o redobândire a unei funcționalități limitate și nu o restaurare totală, obțin rezultate spectaculoase într-un interval de timp relativ scurt. Pe termen lung, probabil că se vor impune tehnicile care reușesc să restabilească integritatea anatomică și funcțională. Făcând uz de toate mecanismele biologice disponibile, acestea sunt deocamdată departe de ideal, dar se fac pași importanți în direcția bună.
     Un studiu1 publicat miercuri (17 mai) în Science Translational Medicine prezintă o ingenioasă metodă de rezolvare a pierderilor importante de os, care au frecvent drept consecință neconsolidarea fracturilor. Pe un lot de mini-porci de Yucatan, grupul de cercetători de la Ierusalim și Los Angeles a aplicat o metodă originală, constând dintr-o succesiune de pași terapeutici: după crearea unei fracturi de tibie, cu dimensiuni critice, a fost implantat în situl de fractură o structură de colagen, pentru a facilita recrutarea celulelor stem mezenchimale/progenitoare endogene. După două săptămâni, s-a aplicat o terapie genică prin injecție la situl de fractură dublată de aplicații transcutanate cu ultrasunete. Metoda s-a dovedit eficientă, astfel că 40% din celulele de la nivelul sitului de fractură prezentau gena-reporter introdusă, iar 80% din celule exprimau markeri specifici celulelor stem mezenchimale. Odată dovedită valabilitatea principiului enunțat inițial, s-a utilizat același model animal pentru a livra la situl de fractură plasmidul ADN ce codează proteina morfogenetică osoasă 6 (BMP-6), ceea ce a dus apoi la expresia și secreția tranzitorie a BMP-6 la nivelul fracturii. În urma intervenției, testele imagistice (fig. 1) și biomecanice (fig. 2) au arătat vindecarea radiografică și funcțională a fracturii la toate animalele din studiu după șase săptămâni de tratament, în vreme ce animalele din grupurile de control (tratate doar cu colagen, doar cu injecție cu BMP-6 sau doar cu aplicații cu ultrasunete) au prezentat în continuare fracturi neconsolidate.
     Rezultatele grupului israeliano-american constituie o frumoasă demonstrație a modului în care terapia genică mediată de aplicațiile cu ultrasunete la nivelul celulelor mezenchimale progenitoare (fig. 3) poate trata fracturile neconsolidate ale oaselor lungi. Deocamdată într-un model animal, rămâne ca translația clinică să confirme aceste rezultate și la om.

 

Vechi și greu de găsit

 

Grupul pentru stewardship la antibiotice al Societății europene de microbiologie clinică și boli infecțioase (ESCMID) a publicat luni (15 mai), în revista Clinical Microbiology and Infection, un editorial2 prin care atrage atenția supra faptului că accesul la antibioticele vechi este limitat în numeroase țări, cu toate că multe ghiduri terapeutice încă le recomandă. Consecința acestei disponibilități reduse îi poate forța pe medici să prescrie adeseori în schimb antibiotice cu spectru larg. Care pot nu doar să fie mai puțin eficiente și să aibă mai multe efecte adverse, dar și să ducă la selectarea de tulpini bacteriene rezistente. Exemplele date în articolul citat includ, de pildă, utilizarea amoxicilinei în locul penicilinei pentru infecțiile streptococice faringiene, a fluorochinolonelor în locul nitrofurantoinului, fosfomicinei sau pivmecilinamului pentru tratamentul cistitei și a amoxiclavulanatului sau cefalosporinelor pentru tratamentul infecțiilor cutanate sau de părți moi, în locul unor peniciline antistafilococice.
Motivele pentru care antibioticele vechi sunt de negăsit în unele țări sunt legate de prețul lor mic (sunt generice), de piața limitată căreia se adresează și de costurile mari ale înregistrării la autoritățile de reglementare.
Grupul ESCMID propune o serie de măsuri care ar putea rezolva problemele. Întâi, ar trebui definite listele de antibiotice pentru care trebuie asigurat accesul universal. Acestea ar trebui să poată fi prescrise unui adult sau unui copil atunci când situația clinică o impune, pentru infecția de care suferă, în doza, durata, formularea, calitatea și prețul corecte. Este, de asemenea, necesară monitorizarea disponibilității globale a acestor medicamente, precum și eventualele discrepanțe dintre necesarul clinic, disponibilitate și prescriere. În contextul rezistenței în creștere la antibiotice, medicamentele vechi trebuie reevaluate periodic (pentru generice, dozele sunt moștenite de la medicamentele originale). În fine, recomandările includ și evaluarea posibilității de a crea un fond global pentru accesul la antibiotice și conservarea acestora, care să se ocupe de implementarea recomandărilor menționate anterior.

 

Microscopie fotoacustică pentru rezecții sectoriale

 

     Un studiu publicat miercuri3 (17 mai) în Science Advances descrie o foarte interesantă metodă de vizualizare intraoperatorie (fig. 4) a marginilor de rezecție pentru cancerul de sân, permițând astfel realizarea unor sectorectomii sigure, care să nu necesite reintervenții ulterioare, după analiza histopatologică a țesutului excizat. Grupul american care a realizat cercetarea a utilizat o tehnică denumită microscopie fotoacustică, ce utilizează lumina ultravioletă pentru a descoperi diferențele de contrast dintre țesutul mamar normal și cel neoplazic.
     Diferența față de tehnicile utilizate în prezent constă în posibilitatea de a analiza țesutul excizat fără alte intervenții ulterioare, precum fixarea în parafină sau etichetarea imunochimică. Rezultatele obținute au fost apoi comparate cu cele obținute prin histopatologia clasică, cu rezultate superpozabile. Metoda este încă departe de a putea fi utilizată în clinică, studiul amintit având doar rolul de a deschide drumul în această direcție. Prototipul folosit reușește să scaneze o suprafață de 1 cm/1 cm în nu mai puțin de șapte ore, însă utilizarea unor dispozitive mai avansate, cu laser, ar putea reduce foarte mult acest timp. În plus, până la disponibilitatea intraoperatorie a unor astfel de dispozitive care să evalueze marginile de rezecție, trebuie dezvoltați algoritmi care să automatizeze comparația țesutului normal cu cel tumoral și să faciliteze diag­nosticul intraoperator.

Notă autor:

1. Bez M et al. In situ bone tissue engineering via ultrasound-mediated gene delivery to endogenous progenitor cells in mini-pigs. Sci Transl Med. 2017 May 17;9(390):eaal3128

2. Pulcini C et al. Ensuring universal access to old antibiotics: a critical but neglected priority. Clin Microbiol Infect. 2017 May 15

3. Wong TTW et al. Fast label-free multilayered histology-like imaging of human breast cancer by photoacoustic microscopy. Sci Adv. 2017 May 17;3(5):e1602168

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe