Dintre aritmiile cardiace susținute,
fibrilația atrială este de departe cea mai frecventă și se însoțește de un risc
crescut de accidente vasculare cerebrale, de insuficiență cardiacă și de
mortalitate de cauză cardiovasculară. De altfel, această aritmie este mult mai
frecventă decât se crede, un studiu din 2014, publicat în New England
Journal of Medicine, dovedind că monitorizarea ECG non-invazivă ambulatorie
în luna de după producerea unui AVC criptogenic sau a unui accident ischemic
tranzitoriu găsește de cinci ori mai multe cazuri de fibrilație atrială decât
testele realizate conform ghidurilor existente. Diagnosticul aritmiei este
foarte important, mai ales că el trebuie urmat de o acțiune terapeutică, fie
cardioversie în ritm sinusal, fie tratament cu anticoagulante.
Cum însă testele de screening
(electrocardiograma) nu sunt disponibile decât în cabinetele medicale, mulți
pacienți au fibrilație atrială nediagnosticată, iar primul moment în care află
de aritmia cardiacă este adesea după apariția unei complicații embolice. Este
deci ușor de înțeles de ce, dintre aplicațiile pentru sănătate ale telefoanelor
mobile, mai multe au fost dedicate monitorizării activității electrice a
cordului. Lucrurile nu sunt defel simple, deoarece o electrocardiogramă clasică
este imposibil de realizat la domiciliu de pacientul nesupravegheat, iar aparatele
care simplifică mult procedura de înregistrare a unui traseu electric nu au
fost încă validate pentru uz clinic. Cu toate acestea, mai multe dispozitive
hardware și platforme software au fost dezvoltate pentru a înregistra cât mai
simplu activitatea electrică a cordului. Unul dintre acestea, AliveCor, produs
la San Francisco, a fost testat recent într-un studiu amplu desfășurat la Hong
Kong, iar rezultatele au fost publicate1 joia aceasta (13 octombrie)
în Heart, revista Societății cardiovasculare britanice.
Setul mobil de monitorizare la domiciliu a
activității electrice a cordului constă într-o aplicație instalată pe telefon
și un mic dispozitiv format din doi electrozi, pe care trebuie așezate câte
două degete de la fiecare mână (fig. 1). Aparatul înregistrează apoi, în
doar 30 de secunde, un traseu într-o singură derivație, care poate fi transmis
mai departe către un server și interpretat de specialist. Există și un fel de
diagnostic automat imediat, dar acesta trebuie confirmat de medic. Studiul
chinez a inclus 13.122 de persoane ale căror trasee ECG astfel obținute au fost
clasate în trei grupe: ritm sinusal, fibrilație atrială (atunci când aritmia
era prezentă pe toată durata înregistrării traseului electric), respectiv
neinterpretabile.
Prevalența fibrilației atriale detectate
prin ECG cu telefonul a fost de 1,8% (239 de cazuri), mai mare la bărbați decât
la femei (2,8 vs. 1,4%). Incluzând și cazurile autoraportate de participanții
la studiu, au fost identificate nu mai puțin de 1.111 cazuri (8,5%), cel mai
probabil fiind vorba de fibrilație atrială paroxistică în aceste situații. Doar
0,4% din trasee (56 de cazuri) au fost de neinterpretat. În schimb, aproape
jumătate din cazurile identificate de dispozitivul mobil (101) au fost
diagnostice noi, iar două treimi din acești pacienți erau asimptomatici. Și mai
important, scorul CHA2DS2VASc la acești pacienți (3,1 ±
1,3) indica inițierea tratamentului anticoagulant.
Spre deosebire de alte studii, cel din Hong
Kong a realizat determinări unice ale ritmului cardiac, fără repetarea
investigației și fără recomandarea realizării ei în timpul unor eventuale
palpitații. Chiar și în aceste condiții, s-a reușit identificarea unor cazuri
complet asimptomatice, la care a fost indicată intervenția terapeutică. Nu ar
fi deloc exclus ca, în cazul unor monitorizări repetate, numărul cazurilor de
fibrilație atrială să crească. De asemenea, observația că numărul cazurilor a
început să crească brusc după vârsta de 60 de ani poate selecta grupele de
vârstă care ar beneficia cel mai mult de pe urma unui astfel de screening.
Datele mai trebuie interpretate și prin prisma unor incidențe istoric mai mici
ale fibrilației atriale în populația asiatică. Chiar și în aceste condiții,
studiul ar putea fundamenta recomandarea de a monitoriza la domiciliu
activitatea electrică a cordului cu ajutorul unui mic dispozitiv și al
telefonului mobil, în special după vârsta de 60 de ani. Este posibil ca
implementarea unui astfel de screening în populația generală să joace un rol
major în reducerea morbidității și a mortalității în accidentele vasculare
cerebrale.
Editorialul2 care însoțește
studiul din Heart reia câteva din temele deja discutate, dar adaugă o
perspectivă. Autorii sunt convinși că screeningul fibrilației atriale va deveni
standard de îngrijire în numeroase țări, în viitorul apropiat, pentru a preveni
consecințele grave ale acestei aritmii. Și, argumentează autorii, de ce să nu
folosim telefonul mobil și la ceva cu adevărat util, nu doar pentru vânătoarea
de pokemoni?
Senzații tactile la
un tetraplegic
Protezele biomecanice au avansat foarte
mult, reușind să înlocuiască satisfăcător funcționalitatea unor membre
retezate. Ba chiar diverse mici experimente, unele chiar la om, au arătat că se
poate realiza un bypass bionic între membrul efector și centrii corticali,
altfel despărțite de o secțiune totală a fibrelor nervoase. Cu toate că sunt
utilizați tot felul de senzori avansați, flexibili, ușori și foarte responsivi,
cu toată robotica prin care datele culese de senzori sunt apoi integrate și
utilizate în generarea unor mișcări funcționale, rămâne un capitol la care
știința bioprotezelor nu a progresat foarte mult: senzațiile tactile și
proprioceptive.
Un studiu3 publicat online joia
aceasta (13 octombrie), în avans, pe site-ul revistei Science Translational
Medicine vine însă să demonstreze că și percepția senzorială ar putea fi
restabilită. Un grup din Pittsburgh prezintă cazul unui tânăr de 28 de ani (fig.
2), cu tetraplegie în urma unei leziuni medulare suferite în urmă cu zece
ani, la care s-a reușit generarea unor senzații tactile. Microstimularea
intracorticală a cortexului somatosenzorial poate evoca senzații tactile ca și
cum acestea ar avea originea la nivelul mâinii, iar localizările corticale la
nivelul cărora se produce stimularea sunt organizate după principiile
somatotopice deja cunoscute.
Pacientului i-au fost implantate mai multe
rețele de microelectrozi la nivelul cortexului somatosenzorial primar. După
operație, acesta a experimentat o serie de activări neuronale spontane, care au
început să se localizeze după trei săptămâni, dispărând cu totul după două
luni. Ulterior, antrenamentul intensiv a dus la perceperea stimulării acestor
rețele ca având originea la nivelul membrului superior. După stabilirea localizării,
etapa ulterioară a fost de creștere a calității percepției tactile. Foarte
important, aceste senzații au fost stabile timp de mai multe luni. Autorii
propun, ca posibilă aplicație, utilizarea microstimulării intracorticale la
pacienții cu bioproteze de membre, pentru a restabili unele informații
senzoriale tactile, care să faciliteze funcționarea membrului protezat.
Vaccinul împotriva
ciumei
Un studiu4 publicat joi (13
octombrie) în revista NPJ Vaccines raportează rezultatele obținute cu
tulpini modificate genetic de Yersinia pestis în vaccinarea la șoareci
și la șobolani. La animalele de experiență, vaccinul anti-ciumă a asigurat o
protecție pe termen lung, ceea ce îi face pe cercetătorii texani să spere că
tulpinile cu mutații ar putea fi investigate mai departe și la om.
Reemergența ciumei (conform Organizației
mondiale a sănătății), letalitatea foarte ridicată și chiar apariția unor
tulpini cu rezistență la antibiotice fac ca dezvoltarea unui vaccin împotriva Y.
pestis să fie necesară.
Notă autor:
1. Chan NY, Choy CC. Screening for atrial fibrillation in 13.122 Hong Kong citizens with smartphone electrocardiogram. Heart. 2016 Oct 13
2. Svennberg E, Engdahl J. Why should we screen for atrial fibrillation? Heart. 2016 Oct 13
3. Flesher SN et al. Intracortical microstimulation of human somatosensory cortex. Sci Transl Med. 2016 Oct 19;8(361):361ra141
4. Tiner BL et al. Immunisation of two rodent species with new live-attenuated mutants of Yersinia pestis CO92 induces protective long-term humoral- and cell-mediated immunity against pneumonic plague. NPJ Vaccines. 2016;1:16020
Abonează-te la Viața Medicală!
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
