Newsflash

Noutăţi în cercetare

de Dr. Aurel F. MARIN - iul. 20 2016
Noutăţi în cercetare

Telemedicină cu perspective

 

     Doar rareori ne oprim, în cadrul acestei rubrici, asupra articolelor de perspectivă de tip review, preferând să semnalăm cercetările „pure“, chiar dacă ele sunt de cele mai multe ori departe de a avea o utilitate clinică directă. Până la urmă, orice pas înainte în medicină – în știință, în general – începe cu o idee insolită, verificată în experimente de mai mică sau mai mare amploare. Ulterior, procesul de translare în practică a unei descoperiri e mai puțin spectaculos și presupune multă muncă și poate mai puține sclipiri de geniu. Articolele de tip review, favoritele autorilor de referate generale în căutare de referințe bibliografice ușor de digerat, joacă un rol marginal pentru cercetare, dar care nu trebuie neglijat complet: ele sintetizează nivelul „actual“ (e o discuție separată cât de „la zi“ poate fi un review, dat fiind numărul uriaș de articole științifice publicate în doar câteva zile) al domeniului abordat și trasează, atunci când apar în reviste influente, principalele direcții în care este necesar să se concentreze viitoarele cercetări – și, desigur, finanțările.
     Telemedicina e unul din domeniile dezvoltate asimetric, pe de o parte prin proiecte specifice anumitor patologii (precum accidentul vascular cerebral), pe de alta prin progresul comunicațiilor mobile și al aplicațiilor concepute special pentru telefoanele inteligente. Iată de ce un review1 publicat ieri (14 iulie) în New England Journal of Medicine își propune nu doar să descrie starea actuală a telemedicinii, ci și să identifice posibile utilizări viitoare ale acesteia. Întâi, autorii descriu cele trei tendințe principale (un fel de „linii directoare“) ale telemedicinii: transformarea dintr-un instrument de creștere a accesului la servicii de sănătate într-unul de creștere a confortului pacientului și de reducere a costurilor; expansiunea din zona afecțiunilor acute în aceea a problemelor cronice și cu episoade de acutizare; migrația serviciilor de telemedicină din spitale și clinici către domiciliul pacientului, folosind ca suport telefonul mobil.
     În SUA, printre primele aplicații ale îngrijirilor de sănătate acordate „la distanță“ s-a numărat cel de tele-stroke, introdus în 1999, prin care pacientul internat în departamentul de urgență pentru un accident vascular cerebral primește îngrijiri de specialitate de la un neurolog aflat în altă parte. Astfel s-a ajuns ca telemedicina în stroke să fie nu o curiozitate, ci standard de îngrijire, iar principalul furnizor de servicii de specialitate din SUA nu este un centru medical de la vreo universitate faimoasă (și americanii au destule), ci o companie de telemedicină. Una dintre principalele limitări în accesul la serviciile de telemedicină este rambursarea limitată a costurilor pentru persoanele asigurate. Doar 29 de state din 50 impun acoperirea costurilor cu telemedicina în aceeași măsură în care sunt acoperite cheltuielile cu consulturile față în față. O altă limitare a acestor servicii privește calitatea relației medic–pacient, calitatea examenului clinic și, în final, a îngrijirilor acordate. Cea mai importantă limitare însă, în opinia autorilor, este accesul diferențiat la tehnologii digitale, după factori geografici și sociali: tocmai grupurile vulnerabile (pacienți vârstnici, din mediul rural, cu venituri mici și puține studii), aflate la un risc mai mare de boală, au un acces mai redus la tehnologie, la internet, implicit și la telemedicină.
     Ce ne rezervă viitorul? Autorii articolului din NEJM vorbesc despre un „punct de cotitură“ în serviciile de telesănătate, în care cei mai mulți dintre utilizatori nu vor fi persoanele interesate de tehnologie, de gadgeturi digitale, ci utilizatorii unor aplicații foarte pragmatice. Cu siguranță că aplicațiile pentru mobil, dublate de senzori avansați, ieftini și ușor de purtat, vor schimba modul în care este monitorizată starea de sănătate. Apoi, Mayo Clinic, una din clinicile cele mai importante din SUA, și-a propus ca în 2020 să aibă două sute de milioane de pacienți, mulți din afara Statelor Unite și în majoritate consultați și tratați la distanță. Telemedicina trebuie văzută și ca o șansă pe care centrele de excelență o au pentru a își crește aria de influență și acoperirea geografică. Rămâne de văzut însă în ce fel vor ști să urmeze tendințele americane și globale și diverșii responsabili din sistemul românesc de sănătate – fie că vorbim de autorități, de casele de asigurări, de clinicile universitare de prestigiu sau de întreprinzătorii privați.
     Exemplele de la noi sunt încă puține – un sistem de telemedicină de urgență finanțat de o companie petrolieră sau un proiect de tele-epilepsie conectat la centre din străinătate. Potențialul este însă mult mai mare.

 

Teoria discontinuității

 

     Între domeniile aflate într-o expansiune masivă se înscrie la loc de frunte imunologia. Aceasta a devenit motorul care împinge înainte nu doar cercetarea fundamentală, ci și specialități eminamente clinice precum reumatologia, oncologia sau alergologia. Recunoscând nu doar importanța, ci și viitorul acestui domeniu, Asociația americană pentru progresul științei (AAAS), editorul prestigioasei revisteScience, își mărește portofoliul de publicații cu o primă revistă specializată:Science Immunology. Aceasta se adaugă unor titluri deja faimoase – Science Translational Medicine, Science Signaling și Science Advances. Editorialul2 de deschidere explică rațiunea de a fi a noii reviste: „Toate celulele pot fi celule imune, cu stimulul adecvat, inclusiv celulele epiteliale sau cele care interacționează cu organismele comensale care compun microbiomul. Science Immunology va furniza o largă platformă pentru cele mai interesante descoperiri din acest domeniu în dezvoltare“.
     Până la apariția acestor cercetări spectaculoase promise, revista publică un articol3 de filozofie a imunologiei, care detaliază teoria discontinuității. Conform celor doi autori marsiliezi, sistemul imun ar trebui să fie înțeles ca unul care detectează schimbare. Astfel, el este construit să răspundă la modificările bruște ale stimulării antigenice și să tolereze stimulările lente sau continue (tabelul). Modelul propus este validat de cercetări recente privind infecțiile virale, cancerul și alergiile.
Stimularea antigenică slabă sau cronică duce la un răspuns imun tolerogenic, în timp ce modificările bruște induc un răspuns imun efector. În reprezentările grafice, linia albastră reprezintă concentrația antigenului, iar linia roșie reprezintă răspunsul imun
© Pradeu, Vivier/Sci Immunol

 

Cu HIV și fără prezervativ

 

     Într-o adevărată demonstrație de forță, JAMA dedică săptămâna aceasta un întreg număr (și e unul amplu!) infecției cu HIV și reușește să creeze o imagine cuprinzătoare a acestui fenomen în SUA. Cu editoriale și articole de perspectivă semnate de cei mai importanți oameni ai domeniului, în frunte cu Anthony Fauci, directorul National Institute of Allergy and Infectious Diseases, revista arată cu adevărat puterea unei organizații medicale cu peste două sute de mii de membri.
     Ne-a atras în mod deosebit atenția una din cercetările originale, articol4 care are toate șansele să stea la baza unor viitoare recomandări comportamentale pentru pacienții cu infecție HIV. Studiul observațional prospectiv PARTNER (Partners of People on ART – A New Evaluation of the Risks) s-a desfășurat în 75 de centre din 14 țări europene (nu și România) și a inclus 1.166 de cupluri serodiferite (în care unul dintre parteneri era HIV-pozitiv sub tratament antiretroviral supresiv, celălalt HIV-negativ), care au raportat practicarea raporturilor sexuale fără a folosi prezervativul. Încărcătura virală HIV-1 ARN mai mică de 200 de copii/ml la partenerul infectat a fost criteriu de includere, alături de posibilitatea de a urmări cuplul timp de doi ani.
     În timpul perioadei de urmărire, cuplurile au raportat în medie 37 de contacte sexuale fără prezervativ pe an. Cu toate că, la finalul cercetării, unsprezece parteneri HIV-negativi s-au pozitivat (din care opt au recunoscut că au întreținut raporturi sexuale fără prezervativ și cu alți parteneri), în niciunul din cazuri nu a existat dovada filogenetică a transmiterii de la partenerul infectat. Cu alte cuvinte, rata de transmitere a infecției în interiorul cuplului, de la partenerul infectat aflat sub tratament supresiv antiretroviral la partenerul neinfectat, a fost zero. Fără a se grăbi să conchidă că tratamentul supresiv poate controla infecția cu HIV până la punctul în care persoanele infectate pot avea relații sexuale fără prezervativ cu persoane neinfectate, autorii consideră că este necesară continuarea supravegherii pentru un timp mai îndelungat, pentru a obține estimări mai precise ale riscului de transmitere a infecției.

Notă autor:

1. Dorsey ER, Topol EJ. State of telehealth. N Engl J Med. 2016 Jul 14;375(2):154-61

2. Colmone AC et al. Promoting immunology: the future is here. Sci Immunol. 2016 Jul 14;1(1):aag2713

3. Pradeu T, Vivier E. The discontinuity theory of immunity. Sci Immunol. 2016 Jul 14;1(1):aag0479

4. Rodger AJ et al. Sexual activity without condoms and risk of HIV transmission in serodifferent couples when the HIV-positive partner is using suppressive antiretroviral therapy. JAMA. 2016 Jul 12;316(2):171-181

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe