Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  HITECH  »  Descoperiri

Noutăți în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 1 iulie 2016

Corelații cu nemâncații

 

     Foarte multe etape ale actului medical se bazează pe încredere. Încrederea pacientului în medicul său. A medicului în ghidurile și protocoalele elaborate de societățile de specialitate. A pacientului în farmacistul care îi eliberează medicamentele prescrise. A farmacistului în producătorul de medicamente. A asiguratorului în toate părțile care raportează date în sistem. Nu e o încredere oarbă, ci, dimpotrivă, o relație de încredere în care adesea ambele părți fac ochii mici și caută metode de verificare. Pacientul cere o a doua părere, medicul deschide nu una, ci două sau trei cărți de specialitate, farmacistul primește medicamente cu aceleași substanțe active de la mai mulți producători.
     În același timp, organismele de reglementare încearcă să facă ordine în haos, să transparentizeze cât mai mult toate aceste relații în care încrederea nu e bazată pe prea multe argumente și e chiar ușor de înșelat. De aici și dosarele electronice cu raportări în timp real, statistici care calculează devierile medii și identifică ușor cazurile care sar de o anumită percentilă, ori reglementări drastice în ceea ce privește relațiile extraprofesionale dintre diverșii actori din sistem. Nu ne vom referi aici la România, unde istoric nu transparența a fost prioritatea, ci relațiile ascunse și cât mai greu de controlat, că doar de acolo vin profiturile ilicite. De fapt, la noi se adoptă, uneori doar de fațadă, alteori la presiunea puternică a unor forțe externe, măsuri care în alte părți au intrat demult în codul bunelor practici. De pildă, declararea sponsorizărilor și a finanțărilor oferite profesioniștilor din sănătate de companiile farmaceutice a devenit obligatorie și în România, dar doar cu jumătate de gură. Agenția Națională a Medicamentului, atunci când a primit raportările firmelor, a reușit să le rătăcească prin tot felul de documente needitabile și aproape imposibil de parcurs, ascunse – culmea! – în cotloanele unui site gândit parcă să pună la grea încercare răbdarea, priceperea și logica oricui încearcă să le acceseze. Nu la fel se întâmplă la americani însă. Probabil că o tradiție democratică îndelungată, o funcționărime care servește în primul rând publicul și legea și nu nașii politici, ca la noi, precum și o societate civilă puternică au făcut ca plățile și cadourile primite de profesioniștii din sănătate să devină transparente, ușor de găsit, de centralizat și de accesat. La fel, pot fi accesate listele cu medicamente prescrise de medicii aflați sub contract cu așa-zisele asigurări de sănătate publice (Medicare și Medicaid). Era doar o problemă de timp până să pună cineva cap la cap cele două tipuri de informații, pentru a verifica dacă există vreo asociere... interesantă.
     Un grup din San Francisco a publicat marțea aceasta (20 iunie), în JAMA Internal Medicine, o analiză1 a asocierii dintre mesele plătite de companiile farmaceutice către medici și prescrierea de către aceștia a medicamentelor produse de firmele respective. În SUA, Obamacare a adus nu doar o lărgire foarte importantă a numărului de persoane asigurate, ci și o serie de prevederi pentru transparentizarea actului medical. Astfel, companiile farma au fost obligate să declare toate serviciile și sponsorizările acordate medicilor, pe categorii de plăți (onorarii, mese etc.). Prânzurile oferite gratuit au devenit, în urma reformei legislative, cele mai frecvente servicii plătite de industrie medicilor (ajungând la 80% din cuantumul total), fiind permise (chiar încurajate) și de standardele industriei farma. Principiul e că o masă e mai recomandată decât o vacanță într-o stațiune exotică de cinci stele. Cum ziceam, nu toate ideile bune au ajuns și în România. Să revenim. Au fost incluși în analiză 279.669 de medici, care au primit în total 63.524 de plăți în perioada 1 august – 31 decembrie 2013 (95% din ele prânzuri cu o valoare medie mai mică de 20 de dolari) pentru a prescrie statine, betablocante selective, inhibitori ai enzimei de conversie sau sartani și inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei sau serotoninei și norepinefrinei, pacienților asigurați în programul Medicare. Fiecare din cele patru clase terapeutice avea un „medicament-vedetă“, inovator protejat încă de patent, cu toate că existau deja generice mult mai ieftine în fiecare din cele patru clase. Vedetele au fost rosuvastatinul, nebivololul, olmesartanul, respectiv desvenlafaxina.
     Prescripțiile cu medicamente-vedetă nu au fost extrem de frecvente în interiorul claselor terapeutice, tocmai pentru că ele ar fi fost mai greu de justificat științific: 8,8% din total pentru rosuvastatin, 3,3% pentru nebivolol, 1,6% pentru olmesartan, respectiv 0,6% pentru desvenlafaxină. Rezultatele analizei sunt cele pe care bănuiesc că deja le anticipați. Medicii care au primit o singură masă oferită de companiile farmaceutice au prescris mai frecvent „vedete: cu 18% mai mult rosuvastatin, cu 70% mai frecvent nebivolol, cu 52% mai frecvent olmesartan, respectiv de peste două ori mai frecvent desvenlafaxină. Corelațiile au fost mult mai ridicate pentru medicii care au primit mai mult de o masă și la care plățile au depășit 20 de dolari.
     De reținut însă că studiul american nu și-a propus să demonstreze o relație de cauzalitate, ci să găsească o corelație. Nu putem spune că medicii au prescris inovatoarele scumpe din cauză că au primit cadou un prânz, dar putem presupune o oarecare influență în luarea deciziei. De altfel, o notă a editorilor2 comentează tocmai această relație nefirească dintre industria farma și profesioniștii din sănătate. În afara sprijinului pentru cercetare, dezvoltarea de produse și consultanța de bună credință pe proiecte de cercetare specifice, este clar că sunt puține motivele pentru care medicii ar trebui să se asocieze financiar cu industria. Cadourile primite – precum prânzurile – sunt legale, dar ce motive au medicii pentru a le accepta? Există tensiuni inevitabile între profiturile companiilor farma, independența medicilor, integritatea activității acestora și accesibilitatea îngrijirilor medicale. Dintr-un punct de vedere lipsit de interese comerciale, dacă producătorii de medicamente și dispozitive medicale nu ar mai da bani medicilor pentru promovarea de produse, nu ar mai sponsoriza mesele sau alte activități lipsite de vreun interes medical și ar investi banii în cercetări independente în domeniul siguranței, eficienței și accesibilității, atunci pacienții și întregul sistem de sănătate nu ar avea decât de profitat.

 

Anticorp anti-HIV1

 

     Un studiu3 publicat miercurea aceasta (22 iunie) în Nature prezintă rezultatele foarte încurajatoare ale unui studiu clinic de fază IIa în care un anticorp anti-HIV1 puternic neutralizant a reușit să controleze fenomenul de rebound viral atunci când a fost administrat la pacienți care au întrerupt tratamentul antiretroviral. 3BNC117 este un anticorp care țintește Env1, locul de legare a lui CD4. Au fost înrolați 13 pacienți, cărora li s-au administrat fie două, fie patru infuzii cu 30 mg/kgc de 3BNC117, spațiate la câte două-trei săptămâni, după ce, în prealabil, au întrerupt tratamentul antiretroviral. Administrarea infuziilor s-a asociat cu o întârziere a reboundului viral timp de cinci-nouă săptămâni (în medie 6,7 săptămâni) după două doze, respectiv cu până la 19 săptămâni (în medie 9,9) după patru doze, față de 2,6 săptămâni, perioada medie descrisă în literatura de specialitate pentru apariția reboundului.
     Cu o singură excepție, nu s-a înregistrat o rezistență aparentă a virusului HIV1 la anticorpul cercetat. Nu se știe încă dacă noul anticorp are vreun beneficiu asupra rezervorului latent de HIV1, dar ipoteza ar fi una ce merită cercetată.

 

Tați implicați

 

     Academia americană de pediatrie, prin comitetul pentru aspecte psihosociale ale sănătății copilului și familiei, a publicat de curând un ghid4 destinat clinicienilor cu practică pediatrică prin care încurajează implicarea taților în creșterea copiilor. Un accent important este pus pe influența taților asupra sănătății fizice și mentale a copiilor. Documentul conține și o serie de recomandări practice, prin care medicii de copii să încurajeze și să susțină implicarea taților.

1. De Jong C et al. Pharmaceutical industry–sponsored meals and physician prescribing patterns for Medicare beneficiaries. JAMA Int Med. 2016 Jun 20

2. Steinbrook R. Industry payments to physicians and prescribing of brand-name drugs. JAMA Int Med. 2016 Jun 20

3. Scheid JF et al. HIV-1 antibody 3BNC117 suppresses viral rebound in humans during treatment interruption. Nature. 2016 Jun 22

4. Yogman M et al. Fathers’ roles in the care and development of their children: the role of pediatricians. Pediatrics. 2016 Jun 13

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC