Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  HITECH  »  Descoperiri

Noutăţi în cercetare

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 26 iunie 2015

Sisteme bine înţelese

 

    Ideea de a implementa dosarul electronic al pacientului (şi) în România nu a fost, în principiu, una proastă. Până la urmă, ea a fost preluată din ţări dezvoltate, cu sisteme de sănătate cu mult mai avansate şi mai bine finanţate decât cel românesc. Sigur, ţările de care vorbim au specialişti pe toate nivelurile bioinformaticii, inclusiv în sistemul public care centralizează datele colectate, experţii lor au © Mandl et al./Cell Systems 2015dezbătut diverse strategii şi arhitecturi ale unui astfel de demers, iar întregul sistem informatic din sănătate s-a bazat pe câteva principii de bază: eficacitate, acurateţe, utilitate, siguranţă, confidenţialitate şi securitate.
    Translarea modelului internaţional (american, la origine) în România s-a făcut după cum au vrut şi au putut decidenţii (politici şi politizaţi) de la noi. Cât au înţeles. Unde nu au înţeles, au dat din umeri şi au trecut mai departe. Aşa se face că ne-am ales cu un card de sănătate care nu conţine mai multe date de sănătate decât buletinul de identitate, că sistemul de utilizare a cardului este greoi, dă multe erori şi îngreunează teribil activitatea clinică în medicina primară. Mai mult, securitatea a fost atât de puţin înţeleasă, încât, deşi serverele sunt bine păzite, un funcţionar oarecare are drepturi nelimitate de accesare şi modificare a datelor; nu putem decât să contăm pe discreţia lui şi pe faptul că eventualele corecţii strategice se vor produce înaintea apariţiei unor breşe. Speranţa moare ultima.
    Ce nu s-a înţeles şi nici nu s-a preluat din modelul american a fost faptul că sistemul trebuie să urmeze (dacă nu să întâmpine) tendinţele naturale din acti­vitatea cotidiană, ameliorând-o pe aceasta conform principiilor enunţate mai sus. Sistemul informatic trebuie înţeles ca rezultatul de etapă al unui proces dinamic, flexibil şi uşor de adaptat la realitatea ce se schimbă aproape de la o zi la alta. Aşa trebuie văzut şi un studiu1 publicat în Cell Systems (o nouă revistă, lansată de curând de grupul Cell) de un grup de bioinformaticieni şi clinicieni de la Harvard, care trasează liniile principale ale sistemului electronic de sănătate din viitorul apropiat. Aplicaţiile mobile dezvoltate de terţi vor furniza date la toate nivelurile sistemului de sănătate, prin integrarea fluxurilor de date în dosarul electronic al pacientului.

 

Apendicită tratată cu antibiotice?

 

    Încă de la sfârşitul secolului XIX, dovezile existente au dus la stabilirea regulii că tratamentul apendicitei acute este – fără excepţie – apendicectomia. De altfel, apendicita acută este inclusă între urgenţele chirurgicale, cu indicaţie operatorie imediată, pentru a preveni evoluţia către perforaţie şi peritonită. Din patofiziologia bolii se omite adesea faptul că până la o treime din cazuri evoluează cu rezoluţie spontană, precum şi faptul că indicaţia fermă pentru tratamentul chirurgical a fost stabilită în era preantibiotică.
De la aceste premise a plecat studiul APPAC, realizat de un grup finlandez, ale cărui rezultate au fost publicate2 marţi (16 iunie) în Journal of the American Medical Association. Finlandezii şi-au propus să compare apendicectomia cu antibioticoterapia pentru apendicita acută necomplicată la adult, confirmată prin tomografie computerizată. În acest sens, în perioada noiembrie 2009 – iunie 2012, au fost înrolaţi 530 de pacienţi cu vârste între 18 şi 60 de ani, la care apendicita acută necomplicată a fost confirmată prin CT. Randomizat, aceştia fie au primit tratament antibiotic (trei zile de ertapenem i.v. 1 g/zi, urmat de şapte zile de levofloxacin p.o. 500 mg doză zilnică unică şi metronidazol 500 mg de trei ori pe zi), fie au suferit apendicectomie clasică (operaţie deschisă), după care au fost supravegheaţi timp de un an.
 Intervenţia chirurgicală a avut o rată de succes de 99,6%, în vreme ce 70 din cei 257 de pacienţi (27,3%) trataţi cu antibiotice au necesitat o intervenţie chirurgicală pentru apendicită acută în primul an de la internarea iniţială. Cu alte cuvinte, doar 72,7% din pacienţii trataţi medicamentos nu au necesitat intervenţie chirurgicală prin recurenţa infecţiei şi a inflamaţiei apendiculare. Studiul nu a reuşit să demonstreze non-inferioritatea tratamentului antibiotic în comparaţie cu intervenţia chirurgicală.
    Editorialul3 care comentează rezultatele studiului APPAC notează absenţa complicaţiilor deosebite la pacienţii trataţi iniţial cu antibiotice şi apoi chirurgical, ajungând la concluzia că ar putea fi rezonabil ca pacienţii adulţi cu apendicită acută necomplicată confirmată prin CT să primească iniţial antibioticoterapie şi, doar dacă inflamaţia recidivează, să ajungă la intervenţia chirurgicală.
1. Mandl KD, Mandel JC, Kohane IS. Driving innovation in health systems through an apps-based information economy. Cell Syst. 2015 Jun 11

2. Salminen P et al. Antibiotic therapy vs appendectomy for treatment of uncomplicated acute appendicitis: the APPAC randomized clinical trial. JAMA. 2015 Jun 16;313(23):2340-2348

3. Livingston E, Vons C. Treating appendicitis without surgery. JAMA. 2015 Jun 16;313(23):2327-2328

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC