În
afară de programele întâlnite în activitatea zilnică a
specialistului în kinetoterapie, foarte important este tapotajul
adresat pacienților imobilizați la pat, care necesită eliminarea
secrețiilor bronșice. Această manevră îmbunătățește
calitatea vieții, prin facilitarea expectorației secrețiilor
acumulate în timpul repausului la pat. Pacienții care necesită
kinetoterapie sunt în general pacienți care petrec cea mai mare
parte a timpului în decubit dorsal la nivelul patului.
În
experiența acumulată în diferite unități cu paturi, observând
pacienți cu diagnostice diferite, am remarcat că într-un timp
scurt de la imobilizarea la pat, fiecare pacient, adult sau copil, se
încarcă pulmonar. De aceea, am decis să includ și tapotajul ca
manevră terapeutică în programele de kinetoterapie ale tuturor
pacienților. Tapotajul se poate face atât manual, cât și mecanic.
În prima situație, mâna terapeutului este ținută sub formă de
cupă, pentru a forma un gol de aer atunci când pur și simplu
exercităm manevra pe cele trei părți ale plămânului (față,
spate, lateral). În a doua situație, se folosește o vestă de
tapotaj care exercită presiune asupra cutiei toracice. Presiunea și
frecvența impulsurilor de aer transmise prin această vestă sunt
monitorizate pentru fiecare pacient în parte.
Personal,
aplic tapotajul pacienților atât la începutul programelor de
kinetoterapie, cât și după efectuarea lor. Uneori, procesul de
expectorație poate apărea în timpul tapotajului, dar și după
această manevră. Foarte important este și procesul de educare și
informare a membrilor familiei pacienților, pentru a-i ajuta să
înțeleagă această manevră și să o execute corect.
Tapotajul
ajută la îmbunătățirea calității vieții fiecărui pacient
încărcat pulmonar și imobilizat la pat. În programele de
kinetoterapie, tapotajul are un rol foarte important și nu trebuie
să lipsească din îngrijirea pacientului imobilizat la pat.
