– Este discutabilă eficacitatea acestor
tratamente la bolnavii cu ciroză avansată, cu multiple complicații ale bolii.
Noile tratamente pot fi aplicate și acestor pacienți, dar luând în considerare
scorul Child (A, B, C). Pentru scorurile A și B există posibilitatea unei
eficacități crescute, dar, în cazul hepatitei cronice sau al cirozei avansate,
nu putem garanta răspunsul la tratament. Desfășurăm în prezent studii pentru a
afla care sunt cele mai bune tratamente la pacienții cu hepatită cronică cu VHC
sau ciroză hepatică. În cazul celor cu boală avansată, rata reacțiilor adverse
este mai ridicată, având în vedere prezența hipoproteinemiei, hipoalbuminemiei,
ascitei, riscul crescut de infecții, toate prezente în hepatita cronică sau
ciroza avansată. Terapia trebuie neapărat individualizată.
– Cum comentați situația din România în
privința infecțiilor cu virusurile hepatitice?
–
În România, există o prevalență crescută a hepatitelor cu virus B și C în
contextul unei igiene precare sau al transmiterii prin manevre medicale
invazive. Am citit recent un studiu pe această temă, care arăta că 17% din
personalul medical din România avea hepatită cronică cu virus C, dar și
prevalența hepatitei B în cadrul aceleiași populații era extrem de ridicată. Ar
trebui îmbunătățită igiena, în special în cadrul spitalelor. Asta ar duce la o
scădere a infecției cu VHC. Lupta cu aceste virusuri nu a încetat nici la nivel
european. Au apărut, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe cazuri ale
infecției cu VHC transmise prin intermediul piercingurilor, tatuajelor. Am
foarte mulți pacienți care au călătorit în țări ca Thailanda, Filipine,
Brazilia, și-au făcut tatuaje acolo sau diverse intervenții de chirurgie
estetică, în condiții de igienă necorespunzătoare, și au fost apoi
diagnosticați cu aceste infecții. Alt exemplu: un pacient italian s-a
contaminat la frizer, prin briciul utilizat pentru bărbierit.
– O categorie specială de pacienți o
reprezintă femeile însărcinate. Cum tratați gravidele care au hepatită cu virus
B sau C sau care dobândesc infecția în timpul sarcinii?
– În acest caz, colaborarea cu un
obstetrician este extrem de importantă. Dacă vorbim despre hepatita cu VHB, de
obicei aceasta nu pune probleme, tratamentul se poate temporiza și se instituie
și după naștere, când se adaugă și tratamentul specific pentru nou-născut. În
cazul infecției cu VHC, putem institui tratamentul în timpul sarcinii, dacă
este neapărat necesar, sau putem aștepta. Agenții terapeutici disponibili
pentru hepatita cronică cu VHC pot fi administrați fără probleme în timpul
sarcinii, dar, de cele mai multe ori, se preferă inițierea terapiei după
naștere. DAA sunt disponibile pe piață de aproximativ cinci-șase ani și, deși
nu au fost înregistrate efecte adverse, este mai bine să fim precauți. După
zece ani de administrare pe scară largă se poate considera că nu există cu
certitudine efecte adverse.
– Transplantul hepatic este o metodă
indicată în bolile hepatice terminale. Cum manageriați pacienții care au
această indicație?
– Există două situații, respectiv două
categorii de pacienți: cei cu insuficiență hepatică acută și cei cu hepatită
virală cronică. În cazul unei insuficiențe hepatice acute severe, transplantul
trebuie realizat cât mai curând posibil. Cel mai frecvent, pacienții sunt copii
sau tineri. Înainte de transplant, pregătirea constă în realizarea întregului
panel de investigații, inclusiv puncție biopsie hepatică. În aceste situații,
putem efectua transplantul într-o lună, chiar mai devreme. În cazul pacienților
cu hepatită cronică B sau C, încercăm să investigăm cât mai bine pacientul
înainte de a-l propune pentru transplant. Cu noile tratamente, în viitor, am
putea reduce rata de transplantare. Viitorul pentru hepatitele cronice B și C
ar putea însemna dispariția transplantului hepatic sau o scădere semnificativă
a acestor proceduri.
– În prezent, tehnicile endoscopice sunt
folosite de rutină în gastroenterologie. Cum au îmbunătățit acestea acuratețea
diagnosticului?
– Eu efectuez, în medie, aproximativ 1.500
de endoscopii pe an. De rutină, fără complicații. Colonoscopia este standardul
de aur în diagnosticul bolilor tractului gastrointestinal. Cea mai importantă
parte a diagnosticului este aspectul macroscopic vizualizat prin intermediul
acestor tehnici, prelevarea de biopsii și efectuarea examenului histopatologic.
Nicio colonoscopie nu ar trebui realizată fără a efectua și un examen
histopatologic. Este o metodă cu un raport cost-eficiență superior și este cea
mai bună metodă de screening pentru cancerul colorectal. Colonoscopia se poate
efectua și la gravide, fără probleme până la trei luni de sarcină. Între trei
și nouă luni, se va efectua doar în cazurile selecționate, eventual dacă există
o sângerare activă.
– Când este indicat screeningul
colonoscopic pentru cancerul colorectal?
– Este indicată efectuarea unei colonoscopii
peste vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați. În trecut,
indicația era în jurul vârstei de 50 de ani, dar, având în vedere schimbarea
stilului de viață, alimentația bazată în special pe carne și lipsa de mișcare,
vârsta de 45 de ani este considerată acum optimă.
– Ce modificări întâlniți cel mai
frecvent la endoscopiile digestive pe care le efectuați?
– Până la 80% din pacienții investigați nu
prezintă nicio modificare, 10–20% prezintă polipi colonici, într-o proporție
importantă sunt prezente bolile inflamatorii intestinale, iar cancerul de colon
reprezintă 1–5% din cazuri. Sunt uimit de numărul mare de cazuri de rectocolită
ulcero-hemoragică și boală Crohn pe care îl regăsesc la pacienții din România,
aproximativ 30–40%. În Austria, întâlnesc aceste boli doar în 1–2% din cazuri.
De asemenea, mă îngrijorează faptul că acești pacienți sunt foarte tineri. În
cazul acestor boli, diagnosticul precoce și instituirea cât mai rapidă a
tratamentului sunt extrem de importante.
– Care sunt elementele de bază în
managementul pacientului cu dureri abdominale?
– Este foarte importantă discuția cu
pacientul. Primul pas constă în analiza stilului de viață, apoi antecedentele
personale fiziologice și patologice, urmând efectuarea analizelor de laborator
și a ecografiei abdominale. Dacă pacientul are 45 de ani, este importantă
efectuarea colonoscopiei pentru screeningul cancerului colorectal, iar
gastroscopia este indicată de cele mai multe ori pacienților cu dureri
abdominale care apar toamna, primăvara, celor cu infecție cu Helicobacter
pylori, iar ca metodă de screening se poate efectua la pacienții în vârstă
de 60 de ani. De rutină se fac ecografie și colonoscopie.