Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  HITECH  »  Descoperiri

Epidemia ascunsă a hepatitelor virale

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 26 mai 2017
Infecțiile cu virusurile hepatitice B și C reprezintă o problemă de sănătate publică în România. La începutul anilor ʼ90, era înregistrată o incidență de peste 30 de cazuri la 100.000 de locuitori pentru hepatita cu virus B. În acest context, vaccinarea anti-VHB a fost introdusă în programul național de imunizare din anul 1995. În ceea ce privește hepatita C, estimările de care dispunem indică faptul că țara noastră ar înregistra cea mai mare prevalență din Europa, dublă față de cea din Spania sau Grecia. În 2005, infecția cu VHC era responsabilă de 27,5% din cazurile de boală hepatică aflată în stadiul final.
Despre infecțiile cu virusurile hepatitice, dar și despre alte subiecte am discutat cu dr. Camel Kopty, medic primar medicină internă supraspecializat în gastroenterologie și hepatologie, care tratează și pacienți români în cadrul unui spital privat din capitala Austriei, Wiener Privatklinik.

 

 

     – Începând cu 2015, au apărut și în România antiviralele cu acțiune directă (DAA). Conform studiilor, acestea au o eficiență cuprinsă între 84 și 95% în cazul infecției cronice cu virusul hepatic C. Pot fi ele utile și la bolnavii cu ciroză avansată?
     – Este discutabilă eficacitatea acestor tratamente la bolnavii cu ciroză avansată, cu multiple complicații ale bolii. Noile tratamente pot fi aplicate și acestor pacienți, dar luând în considerare scorul Child (A, B, C). Pentru scorurile A și B există posibilitatea unei eficacități crescute, dar, în cazul hepatitei cronice sau al cirozei avansate, nu putem garanta răspunsul la tratament. Desfășurăm în prezent studii pentru a afla care sunt cele mai bune tratamente la pacienții cu hepatită cronică cu VHC sau ciroză hepatică. În cazul celor cu boală avansată, rata reacțiilor adverse este mai ridicată, având în vedere prezența hipoproteinemiei, hipoalbuminemiei, ascitei, riscul crescut de infecții, toate prezente în hepatita cronică sau ciroza avansată. Terapia trebuie neapărat individualizată.
     – Cum comentați situația din România în privința infecțiilor cu virusurile hepatitice?
     – În România, există o prevalență crescută a hepatitelor cu virus B și C în contextul unei igiene precare sau al transmiterii prin manevre medicale invazive. Am citit recent un studiu pe această temă, care arăta că 17% din personalul medical din România avea hepatită cronică cu virus C, dar și prevalența hepatitei B în cadrul aceleiași populații era extrem de ridicată. Ar trebui îmbunătățită igiena, în special în cadrul spitalelor. Asta ar duce la o scădere a infecției cu VHC. Lupta cu aceste virusuri nu a încetat nici la nivel european. Au apărut, în ultima perioadă, din ce în ce mai multe cazuri ale infecției cu VHC transmise prin intermediul piercingurilor, tatuajelor. Am foarte mulți pacienți care au călătorit în țări ca Thailanda, Filipine, Brazilia, și-au făcut tatuaje acolo sau diverse intervenții de chirurgie estetică, în condiții de igienă necorespunzătoare, și au fost apoi diagnosticați cu aceste infecții. Alt exemplu: un pacient italian s-a contaminat la frizer, prin briciul utilizat pentru bărbierit.
     – O categorie specială de pacienți o reprezintă femeile însărcinate. Cum tratați gravidele care au hepatită cu virus B sau C sau care dobândesc infecția în timpul sarcinii?
     – În acest caz, colaborarea cu un obstetrician este extrem de importantă. Dacă vorbim despre hepatita cu VHB, de obicei aceasta nu pune probleme, tratamentul se poate temporiza și se instituie și după naștere, când se adaugă și tratamentul specific pentru nou-născut. În cazul infecției cu VHC, putem institui tratamentul în timpul sarcinii, dacă este neapărat necesar, sau putem aștepta. Agenții terapeutici disponibili pentru hepatita cronică cu VHC pot fi administrați fără probleme în timpul sarcinii, dar, de cele mai multe ori, se preferă inițierea terapiei după naștere. DAA sunt disponibile pe piață de aproximativ cinci-șase ani și, deși nu au fost înregistrate efecte adverse, este mai bine să fim precauți. După zece ani de administrare pe scară largă se poate considera că nu există cu certitudine efecte adverse.
     – Transplantul hepatic este o metodă indicată în bolile hepatice terminale. Cum manageriați pacienții care au această indicație?
     – Există două situații, respectiv două categorii de pacienți: cei cu insuficiență hepatică acută și cei cu hepatită virală cronică. În cazul unei insuficiențe hepatice acute severe, transplantul trebuie realizat cât mai curând posibil. Cel mai frecvent, pacienții sunt copii sau tineri. Înainte de transplant, pregătirea constă în realizarea întregului panel de investigații, inclusiv puncție biopsie hepatică. În aceste situații, putem efectua transplantul într-o lună, chiar mai devreme. În cazul pacienților cu hepatită cronică B sau C, încercăm să investigăm cât mai bine pacientul înainte de a-l propune pentru transplant. Cu noile tratamente, în viitor, am putea reduce rata de transplantare. Viitorul pentru hepatitele cronice B și C ar putea însemna dispariția transplantului hepatic sau o scădere semnificativă a acestor proceduri.
     – În prezent, tehnicile endoscopice sunt folosite de rutină în gastroenterologie. Cum au îmbunătățit acestea acuratețea diagnosticului?
   – Eu efectuez, în medie, aproximativ 1.500 de endoscopii pe an. De rutină, fără complicații. Colonoscopia este standardul de aur în diagnosticul bolilor tractului gastrointestinal. Cea mai importantă parte a diagnosticului este aspectul macroscopic vizualizat prin intermediul acestor tehnici, prelevarea de biopsii și efectuarea examenului histopatologic. Nicio colonoscopie nu ar trebui realizată fără a efectua și un examen histopatologic. Este o metodă cu un raport cost-eficiență superior și este cea mai bună metodă de screening pentru cancerul colorectal. Colonoscopia se poate efectua și la gravide, fără probleme până la trei luni de sarcină. Între trei și nouă luni, se va efectua doar în cazurile selecționate, eventual dacă există o sângerare activă.
     – Când este indicat screeningul colonoscopic pentru cancerul colorectal?
     – Este indicată efectuarea unei colonoscopii peste vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați. În trecut, indicația era în jurul vârstei de 50 de ani, dar, având în vedere schimbarea stilului de viață, alimentația bazată în special pe carne și lipsa de mișcare, vârsta de 45 de ani este considerată acum optimă.
     Ce modificări întâlniți cel mai frecvent la endoscopiile digestive pe care le efectuați?
     – Până la 80% din pacienții investigați nu prezintă nicio modificare, 10–20% prezintă polipi colonici, într-o proporție importantă sunt prezente bolile inflamatorii intestinale, iar cancerul de colon reprezintă 1–5% din cazuri. Sunt uimit de numărul mare de cazuri de rectocolită ulcero-hemoragică și boală Crohn pe care îl regăsesc la pacienții din România, aproximativ 30–40%. În Austria, întâlnesc aceste boli doar în 1–2% din cazuri. De asemenea, mă îngrijorează faptul că acești pacienți sunt foarte tineri. În cazul acestor boli, diagnosticul precoce și instituirea cât mai rapidă a tratamentului sunt extrem de importante.
     – Care sunt elementele de bază în managementul pacientului cu dureri abdominale?
     – Este foarte importantă discuția cu pacientul. Primul pas constă în analiza stilului de viață, apoi antecedentele personale fiziologice și patologice, urmând efectuarea analizelor de laborator și a ecografiei abdominale. Dacă pacientul are 45 de ani, este importantă efectuarea colonoscopiei pentru screeningul cancerului colorectal, iar gastroscopia este indicată de cele mai multe ori pacienților cu dureri abdominale care apar toamna, primăvara, celor cu infecție cu Helicobacter pylori, iar ca metodă de screening se poate efectua la pacienții în vârstă de 60 de ani. De rutină se fac ecografie și colonoscopie.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC