Din luna februarie a acestui an, conf. dr. Beatrice Mahler susține, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, cursul opțional intitulat Medicină Narativă și Comunicare Clinică medic-pacient. Conf. dr. Mahler speră că „un astfel de demers va schimba modul în care tinerii medici vor aborda comunicarea, urmând ca pacientul să vadă și să perceapă schimbarea ca pe o invitație la respect reciproc și încredere, pentru că, înainte de a cere, trebuie să oferi”. Iată mai jos câteva sfaturi de comunicare în situații delicate, oferite colegilor de breaslă. (Redacția)

Protocolul CONES

Comunicarea veștilor triste presupune cinci pași esențiali, conform protocolului CONES.

CONTEXT - sau locul unde vom transmite informația. Este important să fie un spațiu liniștit, să permită o discuție bazată pe respect. Este recomandat să nu ne așezăm în spatele unui birou și nici să stăm la o înălțime diferită de membrul familiei cu care vorbim, iar menținerea contactului vizual este esențială.

OPEN - sau fraza care anunță că avem de transmis o veste tristă. Aceasta pregătește într-o oarecare măsură vestea pe care urmează să o comunicăm. Să nu uităm că discuția nostră cu membrii familiei, care durează doar câteva minute, poate reprezenta un moment de răscruce pentru viața lor, pentru echilibrul lor emoțional și, posibil, chiar financiar. O exprimare potrivită ar fi „Este dificil ce trebuie să vorbim” sau „Este greu acest moment și pentru mine”.

NARRATIVE - sau povestea cazului. Este momentul în care trebuie să povestim într-un limbaj cât mai ușor de înțeles care a fost, pe scurt, evoluția cazului și ce am făcut pentru pacient. Este esențial să transmitem părerea nostră de rău pentru situația prin care trece persoana cu care vorbim: „Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat asta”.

EMOTION - sunt de așteptat emoții. Aici, manifestările pot îmbrăca o paletă largă, însă este important să transmitem empatie utilizând fraze de genul: „Este foarte rar, dar se întâmplă, îmi pare rău că vi s-a întâmplat dv”. Este estențial să NU facem promisiuni pe care nu le putem îndeplini sau să asigurăm familia că va urma un rezultat bun, cât timp noi nu știm acest lucru.

STRATEGY AND SUMMARY - este etapa ce presupune rezumatul discuției, moment în care transmitem familiei ce urmează să facem, asigurându-i pe membrii acesteia de transparență în comunicare și efort în rezolvarea problemei. Este nevoie să afirmăm că situația reprezintă o prioritate pentru noi, iar ceea ce promitem trebuie să facem!

Acești pași pot fi utilizați în diverse situații, atât pentru a anunța o reacție adversă severă, cât și o culpă medicală sau chiar decesul.

Tehnici pentru a comunica eficient cu pacienții cronici sau terminali

Comunicarea în astfel de situații impune respectarea principiilor etice, care pornesc de la patru piloni de bază:

• Respectful entrust to patient. La persoanele vârstnice, acest principiu include respectarea dorințelor pacientului, dar și protejarea celor cu capacitatea de decizie redusă. 
• Starea de bine a pacientului. Când trebuie să se ia în considerare calitatea vieții versus cantitatea de viață (număr de zile).
• Principiul de a nu face rău. Știm că intervenții precum chimioterapia și procedurile chirurgicale pot avea o probabilitate mai mică de beneficiu și o probabilitate mai mare de vătămare la unele subgrupuri de pacienți.
• Justiţia. Aspect care cuprinde distribuția resurselor, luând în considerare prejudecățile legate de vârstă și algoritmul prin care medicul decide o situație medicală.  

Medicii interesați să-și îmbunătățească abilitățile de comunicare pot apela și la cartea „Comunicarea medic-pacient, în cuvinte și dincolo de ele”, de dr. Beatrice
Mahler, apărută la Editura Humanitas (Redacția).