Newsflash
Cultură

Ziua Națională a Lecturii, la prima sa sărbătorire

de Dr. Raluca BULEA - feb. 21 2022
Ziua Națională a Lecturii, la prima sa sărbătorire

În fiecare an se sărbătorește, pe întreg teritoriul țării, la data de 15 februarie, Ziua Națională a Lecturii.

În prima lună a anului, chiar de Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), Președintele României promulga legea care stabilește, începând din 2022, ca în fiecare an să se sărbătorească pe întreg teritoriul țării, la data de 15 februarie, Ziua Națională a Lecturii. 

Atelier lectura la microscop
Atelier lectura la microscop

Data nu a fost aleasă întâmplător de către parlamentarii care au avut această inițiativă legislativă, ci este legată de momentul nașterii a două mari personalități ale culturii și educației românești, venite pe lume la ceva mai mult de un deceniu una de alta: Titu Maiorescu (1840-1917) și Spiru Haret (1851-1912).

Deși pe parcursul anului mai există zile, unele marcate pe plan internațional, dedicate cărții și cititului (Noaptea lecturii, în ianuarie – inițiativă a Ministerului Culturii din Franța, organizată și în România prin Institutul Francez, Ziua internațională a cititului cu voce tare – prima miercuri din februarie, Ziua internațională a cărții și a dreptului de autor – 23 aprilie, Ziua cititului împreună – la jumătatea lui iulie), numărul românilor pentru care lectura este o activitate frecventă și constantă este îngrijorător de mic, motiv care justifică introducerea unei zile în care acest subiect să fie în prim plan. 

Atelier caligrafie
Atelier caligrafie

 

Este interesant de remarcat că, cel puțin la această primă ediție, două ministere s-au implicat intens în mobilizarea resurselor și organizarea de evenimente specifice. 

o oră dedicată lecturii de plăcere

Ministerul Culturii, prin Direcțiile Județene de Cultură, dar și prin intermediul bibliotecilor, muzeelor, teatrelor dramatice și lirice, a coordonat un amplu program național de lecturi publice și întâlniri ale cititorilor cu scrieri vechi și noi (fizic și online), la care s-a adăugat inițiativa Ministerului Educației, care a inclus în ziua de 15 februarie în orarul tuturor claselor, indiferent de programul obișnui, o oră dedicată lecturii de plăcere, în care fiecare elev (de la preșcolari la liceeni) a fost îndemnat să citească dintr-o carte care îi este aproape de suflet. 

Ion Bogdan Stefanescu
Ion Bogdan Stefanescu

Cum a fost marcată ZNL în Capitală 

La ceremonia de inaugurare a Zilei Naționale a Lecturii (ZNL), desfășurată în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, ministrul Sorin Câmpeanu a menționat că această zi ar trebui să fie asemănată cu ziua de naștere a oricăruia dintre noi, în sensul că de fapt trebuie să citim zilnic, dar cu ocazia ZNL, ar trebui să o facem într-un mod mai festiv, și să alegem ceea ce ne bucură mai mult din această activitate.

În capitală, evenimentul central al ZNL a fost organizat, în mod îndreptățit, de către Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR), în parteneriat cu Academia Română, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și Facultatea de Litere a Universității din București. 

Maraton de lectura-poezie
Maraton de lectura-poezie

 

A fost, pe de o parte, un moment de apropiere între generații, deoarece o serie de personalități ale lumii culturale (academicieni, cercetători, scriitori, actori, artiști plastici) au mers în mijlocul liceenilor din București pentru a discuta împreună despre cărți și importanța lecturii.

La Casele Memoriale ale scriitorilor (Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Minulescu, Anton Pann) au putut fi ascultate fragmente de corespondență și înregistrări cu vocile autorilor, ba chiar și istorisiri legate de scris și folosirea tiparniței de-a lungul timpului. 

Pavel Susara
Pavel Susara

Maraton de lectură 

Pe de altă parte, la sediul din str. Nicolae Crețulescu nr. 8 al MNLR, a pornit încă de dimineață un Maraton de lectură, realizat de actori și scriitori, care s-a desfășurat până noaptea, abordând toate genurile literare: proză, poezie, teatru, literatură pentru copii, evenimentul fiind integrat și în agenda aniversării a 65 de ani de existență a muzeului (și, am adăuga noi, a 5 ani de la redeschiderea expoziției permanente în eleganta reședință din apropierea Bisericii Albe). 

Rodica Mandache, Marius Manole
Rodica Mandache, Marius Manole

Elementul cel mai interesant al acestei zile de sărbătoare este că Maratonul nu s-a limitat doar la citirea cu voce tare a unor texte aparținând unor autori din trecut sau contemporani.

Dimpotrivă, organizatorii au mers pe ideea, cât se poate de corectă, că lectura nu se limitează doar la parcurgerea unui text scris, cu identificarea cuvintelor care îl alcătuiesc, ci re referă la înțelegerea lui profundă, a sensurilor și metaforelor ascunse care îi dau greutate și valoare peste timp. 

prima animație a poveștii „Capra cu trei iezi”

Iar în același mod în care parcurgem cu atenție un text scris, putem să „lecturăm” și alte tipuri de acte de creație realizate de spiritul uman: muzică, arte plastice etc. În acest sens, copiii din clasele mici au făcut cunoștință cu Dem Demetrescu, pasionat ilustrator și desenator (1903-1977), care a realizat, printre altele, prima animație a poveștii „Capra cu trei iezi”, dar și o hartă cu atracțiile turistice ale României, în anul 1938. Ghid în această călătorie a imaginației le-a fost istoricul și criticul de artă Adrian Buga, cel care lucrează de ani buni pentru a recupera și revitaliza moștenirea artistică a lui Dem Demetrescu. 

Atelierul de lecturi la microscop

Spre seară, adulții au fost invitați la lecturi interdisciplinare, în cadrul „Atelierului de lecturi la microscop”. Poetul Florin Iaru, criticul de artă Pavel Șușară și flautistul Ion Bogdan Ștefănescu ne-au arătat, fiecare din perspectiva domeniului în care activează, cât de important este bagajul educativ și cultural al celui care citește, pentru a putea fi înțeles cu adevărat mesajul profund al unei creații artistice.

Un text, un tablou sau o piesă muzicală pot rămâne la stratul superficial al primei impresii, în care distingem cuvinte, sunete sau reprezentări ale unor forme cunoscute, dar în absenta capacității de a face legături cu experiențe trăite și cunoștințe acumulate anterior va fi practic imposibil să descifrăm simboluri și metafore care alcătuiesc de fapt frumusețea din care se naște bucuria lecturii.

În acest context, a citi constant, încă de când învățăm cum să o facem, alături de a ne instrui în cele mai diverse domenii ale spiritualității umane, este calea care ne poate ajuta să ajungem să savurăm pe deplin cărți, opere de artă și compoziții muzicale. 

Atelierul de caligrafie 

Și cum cititul nu ar putea exista fără scris, Atelierul de caligrafie susținut de Carmen Nistor, inițiatoarea proiectului „Academia de Caligrafie”, ne-a făcut o scurtă incursiune în istoria scrisului de mână, de la semnele scrijelite pe pereți de peșteră, până la literele elegante și uniforme pe care le cunoaștem azi, menționând importanța deprinderii activității de scriere pentru dezvoltarea creierului celor mici.

Modul de realizare a literelor, și spațiul ocupat de ele, a fost influențat de disponibilitatea materialului pe care se scria, extrem de scump și de greu de obținut în vremurile istorice îndepărtate.

Extrem de interesant este faptul că, deși au fost utilizate numeroase stiluri de scris din antichitate până în prezent, originea formelor de literă pe care le utilizăm astăzi, în scrierea de tipar, este în Roma antică, iar pentru scrierea de mână în Renașterea italiană, aceste două variante fiind, din punct de vedere științific, cele mai armonioase și mai ușor de parcurs pentru cititor. 

lectură dramatizată din romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi”

Seara s-a încheiat cu un alt moment remarcabil, un adevărat regal actoricesc, în cadrul căruia Rodica Mandache și Marius Manole au oferit publicului un fragment de lectură dramatizată din romanul „Vara în care mama a avut ochii verzi” de Tatiana Țîbuleac, care a încântat publicul prezent în Sala Perpessicius a MNLR și a încununat o zi cu adevărat excepțională.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe