O
emisiune cu şi despre creatori şi interpreţi de excepţie pe Radio România
Cultural. Ruxandra Arzoiu o prezintă pe violonista Victoria Mulova, despre care
un cronicar britanic spunea că dacă o auzi interpretând Bach nu-ţi mai doreşti
nimic altceva, iar un alt gazetar britanic, familiarizat el însuşi cu vioara,
fascinat de graţia şi eleganţa mişcărilor Victoriei Mulova în timpul unui
interviu la ea acasă, ar fi fost gata să jure că gazda „e o balerină de talia
Isadorei Duncan“, dacă n-ar fi ştiut prea bine cine este de fapt. „Strălucitor şi
suav, fără urme de stridenţă“, Ruxandra ne prezintă modul de a interpreta al
Victoriei Mulova, în timp ce ne oferă posibilitatea să îi ascultăm muzica.
Fermecătoarea prezenţă violonistică, născută în Rusia şi trăitoare în Marea
Britanie, revine în serial – o dată pe săptămână – la Radio România Cultural,
realizatoarea episoadelor radiofonice reuşind în felul acesta să apropie
radioascultătorii nu doar de viaţa şi dificultăţile unei mari interprete, ci şi
de capodoperele pe care aceasta le trece prin sufletul său.
Înconjurată
de jucăuşe emisiuni estivale în limbile spaniolă şi italiană (din ciclurile de
învăţare a limbilor respective, manageriate de Teodora Stanciu şi Oana Enăchescu),
apare şi emisiunea „Scena şi ecranul“, susţinută cu dragoste şi cu un
profesionalism de mare ţinută de Mariana Ciolan. De la dsa aflăm mai întâi
„Actualitatea“: că Horaţiu Mălăiele a împlinit 60 ani, că a absolvit în anul
1975 clasa de actorie a lui Octavian Cotescu, de la Institutul de Artă Teatrală
şi Cinematografică din Bucureşti, că şi-a început cariera în acelaşi an la
Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Au fost evocate marile realizări
ulterioare din teatru şi din cinematografie, până la „plantarea“ binemeritatei
sale stele pe Aleea Faimei, prilej cu care actorul a remarcat, printre altele,
cu un umor muiat în tristeţe că „Stelele sunt pe pământ, România e în aer“.
Un
dialog cu realizatorul filmului „Toată lumea din familia noastră“, premiat
recent la Sarajevo. Radu Jude spune că s-a documentat amplu în problema divorţului,
nu doar de pe internet, din cărţi şi de la cunoştinţe, ci şi din propria
biografie. O utilă incursiune în psihologia iubirii de partener. Avem un cuplu
divorţat, tatăl vine să-şi ia fetiţa în zilele pe care i le-a dat tribunalul.
Filmul înfăţişează profunzimi. Pare agresiv şi tensionat, e „râs şi crispare“.
Oamenii „îşi fac mizerii, se ajunge la lucruri urâte“. Dar apare şi o „scenă a
seducţiei“, când soţia exprimă sensibilitate la farmecele fostului partener,
dovadă că lucrurile „se mai schimbă“, că noi adesea simplificăm nepermis. „Căutăm
vinovaţi“, dar, de fapt, „suntem confuzi“.
La
rubrica „Anunţuri“, Mariana Celan reaminteşte radioascultătorilor că se fac
înscrieri pentru „Chitila Film Fest“, o „rampă de lansare pentru tinerii
regizori“; că are loc şi concursul de interpretare „Caragialeana“; că s-a înălţat
un „pod de teatru peste Dunăre“: teatrul din Giurgiu colaborează cu teatrul din
Ruse şi „Conu Leonida…“ se interpretează în bulgară şi română, la fel se
lansează, bilingv, şi „Nu mor pescăruşii când vor porcii mistreţi“ de Mircea M.
Ionescu, în cadrul Atelierului European de Teatru. O altă veste ar fi că la
Biertan va avea loc prima ediţie a Festivalului „Luna plină“ al filmelor
horror, un eveniment care-şi propune să „acomodeze publicul român“ cu acest gen
de filme şi se vor evita producţiile „cu violenţă excesivă şi sânge“.
