Newsflash
Cultură

Vederi din viitor, cu TEDx

de Dr. Mariana MINEA - dec. 15 2014
Vederi din viitor, cu TEDx
Când auzeam „TEDx”, până acum gândul mă ducea automat la videoclipul în care Sir Ken Robinson vorbeşte unei săli pline despre nenumăratele moduri în care şcoala poate să ucidă creativitatea. Şi spune povestea adevărată a fetiţei care nu era atentă în clasă; părinţii au dus-o la medic, care la un moment dat a lăsat-o singură în compania radioului, în cabinetul său cu un perete de sticlă. De la radio se auzea muzică, iar medicul le-a spus adulţilor: „Priviţi, fetiţa dumneavoastră nu este bolnavă. Este balerină“. A devenit cea mai importantă coregrafă din Marea Britanie.
Clipurile TEDx sunt printre cele mai viralizate, fidele sloganului lor „Idei care merită împărtăşite“. Conferinţele americane TEDx, adică „Technology, Entertainment and Design“ se desfăşoară din anul 1984, iar din 1990 au devenit un eveniment anual, ce urmăreşte să inspire oameni, să-i aducă împreună şi să răspândească veştile bune. Începând de luna aceasta, când voi auzi „TEDx“, mă voi gândi la mai mult. Pentru că la sfârşitul lunii noiembrie, am participat la cea de a şasea ediţie a TEDx Bucharest, în calitate de parteneri media. 18 speakeri au fost invitaţi să ne vorbească de pe scena Auditorium Pallady – 18 future spoilers, cum menţionează programul evenimentului,  adică oameni care pot să previzioneze cum se vor desfăşura evenimentele în viitor. Un astfel de future spoiler a fost Giordano Bruno, ne-a explicat Ioana Cozmuţă, senior science and research engineer la NASA, responsabil cu strategiile inovative în microgravitaţie, unde analizează cum se modifică obiectele la nivel macroscopic şi microscopic în mediul cu gravitaţie aproape zero. Ioana spune că nu putem vorbi de viitor fără să privim în trecut, că suntem în era „împuternicirii“ individului şi că lumea noastră are nevoie de inovaţie, dar şi de mai multă bunătate.

 

Povestea de dincolo de gene

 

Dacă aveţi o înclinaţie spre cultura arabă, de exemplu, este probabil şi un ecou al genelor pe care le purtaţi. Fiecare dintre noi suntem un amestec genetic, unul atât de complex, încât noţiunile de dac şi de roman sunt pur teoretice, iar apartenenţa la un grup este mai degrabă o noţiune de context şi de alegere, am aflat de la Florin Stanciu, expert în genetică judiciară la Institutul Naţional de Criminalistică şi autor de literatură SF. El a fost implicat în trei studii privind structura genetică a populaţiei de pe Terra. Fiecare dintre noi poartă însă şi o poveste, a spus el, parte a unei poveşti măreţe, a cărei singură constantă este că evoluăm şi că la un moment dat vom lăsa locul altora – poate mai puternici, poate mai bine adaptaţi – dar faţă de care avem o responsabilitate.
Mă voi mai gândi la scena roşie şi la pereţii care se împânzeau, în răstimpuri, de constelaţii albe. Mă voi gândi la Jazzappella, pe care m-am bucurat să-i urmăresc din rândul al doilea – locurile nu sunt fixe, iar organizatorii încurajează schimbarea lor de la o sesiune la alta a programului, pentru networking –, şi astfel să văd bucuria cu care au interpretat piese din repertoriul Queen şi „Prime time blues“, a cappella. Mă voi gândi la oamenii de toate vârstele, majoritatea tineri, care umpleau în pauze holul mirosind a cafea şi care m-au făcut să devin mai tolerantă cu expresia-care-strepezeşte-dinţii „oameni frumoşi“.
„Binecuvântaţi sunt cei ce râd de ei înşişi, pentru că vor râde mereu“, a citat Theodor Paleologu din Biblie, la finalul prezentării sale despre efectele patologice ale puterii. Toţi cei care dobândesc putere – fie că vin din politică, din mediul academic, din mass-media ori din biserică – tind să piardă contactul cu realitatea; cu cât au mai multă putere, cu atât zidul din jurul lor se înalţă mai mult. În plus, puterea acţionează asupra creierului similar cocainei, cauzând o permanentă exaltare artificială, a spus cel care s-a intitulat „fals politician“. Iar unul dintre cele mai importante antidoturi pentru patologiile puterii este umorul – te distanţezi de tine prin umor, a spus Theodor Paleologu.
   Mă voi gândi şi la momentul în care pe ecranul din spatele colegului Vlad Mixich, speaker prins şi el în bulina roşie de pe scenă, a apărut o imagine dintr-un film cu Vlad Dracula, instrument strategic pentru a estompa emoţiile vorbitului în public. Vlad a vorbit despre comunicarea pe probleme de sănătate şi despre obiceiul populaţiei de a căuta informaţii medicale pe internet. Corelate cu o scădere a încrederii în medici, acestea pot avea efecte nocive pentru sănătate.  

Electricitate din lămâi şi banane

Cunoaşteţi acele iluzii optice în care două figuri geometrice par să aibă dimensiuni diferite prin simpla alăturare cu alte desene? Ei bine, şi noi le ştim. Atât de bine, încât la invitaţia lui Marcus Orlovsky de a identifica obiectul mai mare din imagine, sala a rămas mută. „De ce nu spuneţi nimic?“ „They are equal!“ („Pentru că sunt egale!“), am strigat cu toţii, probabil ca elevii pe care îi coordonează Marcus la şcoala londoneză. Numai că desenele nu erau deloc egale, după cum am văzut imediat. Prezentarea lui s-a referit la ideile preconcepute, la modul în care, dacă vrem să schimbăm lumea, trebuie să schimbăm modul în care abordăm educaţia, pentru ca abilităţile fiecăruia dintre noi să iasă la suprafaţă. „Nu ar fi cool ca fiecare şcoală să ţină un TEDx pentru copii în fiecare zi?“, s-a întrebat el. Văzându-l, nu ai fi zis că în urmă cu opt săptămâni a suferit un accident vascular cere­bral din care se recuperase intens, dincolo de sfatul medicilor, care îi repetau să se relaxeze. „OK, este bine să te relaxezi, dar să fie o relaxare pozitivă, în care cauţi infor­maţia care îţi este de folos.“ Medicii prea sunt închişi în „silozuri“, fiecare pe domeniul său, a mai spus el, din experienţa proprie, şi nu îşi găsesc timpul de a cunoaşte pacientul.
Despre educaţia „altfel“ a vorbit şi Ştefania Drugă. La 24 de ani şi-a spus că încă mai are timp să facă greşeli, aşa că a demisionat de la un job de vis, la Google, şi a plecat în Cambodgia pentru a preda copiilor de toate vârstele. Voia să simtă că ceea ce face contează. În 2012 a fost acceptată la NASA în programul Singularity University, care încerca „să rezolve problemele omenirii“. Apoi, programele s-au extins. Ştefania a fondat HacKIDemia şi Afrimakers, programe prin care încearcă să facă ştiinţa cât mai accesibilă copiilor – au transformat camere web în microscoape, au extras electricitate din lămâi şi din banane, fete de 6–7 ani şi-au creat propriile jucării cu aparate de sudură, copiii din Nigeria au creat un transformator pentru a rezolva căderile de tensiune. Totul – în joacă, având imaginaţia drept limită.

Wi-fi pe laviţă

Tot dintr-o aventură s-a născut şi centrul educaţional ecologic destinat copiilor romi din Boldeşti-Scăeni, Prahova. A fost construit de echipa PRISPA, adică studenţii care au participat şi au câştigat locul al doilea la eficienţă energetică, la competiţia Solar DecathlonRoboţel pentru educaţie altfelEurope 2012, cel mai titrat concurs internaţional de case solare. Coordo­natorul, arhitectul Adrian Pop, ne-a vorbit despre casa sustenabilă a viitorului, dar şi despre transformarea comu­ni­tă­ţilor „cu probleme“ în oportu­nităţi. Casa bazată doar pe energie solară va fi gata înainte de Crăciun, după care copiii romi vor fi implicaţi în rea­li­zarea decoraţiunilor inte­rioare, prin ateliere de olărit şi de pictat farfu­rii. Pentru ei, locul poate să devină un after school, unul mai bun decât lo­cu­inţa pe care o împart cu alţi 4–11 fraţi.
Cum ar arăta România fără păduri, cu oraşe medie­vale şi cu un Maramureş îngro­pate în ciment a fost exerciţiul de imaginaţie pe care ni l-a propus Charley Ottley, adică producă­torul şi prezentatorul documentarului britanic „Wild Carpathia“. El îşi imaginează un viitor în care satele româneşti sunt autosuficiente şi prosperă prin autogestionare: comunităţile îşi produc singure electricitatea folosind resurse alternative şi păstrează banii obţinuţi din turism. Turiştii străini vor avea wi-fi pe laviţă şi plasmă sub ştergare. În felul acesta, confortul poate merge mână în mână cu păstrarea tradiţiei şi a mediului înconjurător, adică atuurile României. Pentru asta, e nevoie să dispară corupţia, mass-media să devină transparentă, curricula şcolară să includă cel puţin o oră săptămânal de educaţie pentru protecţia mediului, şi, nu în ultimul rând, trebuie ca voinţa să plece de la cetăţeni, pentru convingerea politicienilor.

Şosetele din lână de alpaca

În aceeaşi linie, a viitorului care aparţine iniţiativelor cetăţeneşti, Rick Falkvinge, informatician, a vorbit despre revoluţia internetului. În 1995, tocilarii au prezis că inter­netul va face revoluţie şi lumea a râs de ei. În 2011, puteai să cumperi dolari, şosete din lână de alpaca şi marijuana cu monede virtuale, bitcoins. Acum pot cumpăra cu bit­coins „orice, de oriunde, dar nu de la oricine“. Tranzacţiile sunt atât de simple, încât folosirea bitcoins poate fi pentru sistemul bancar ce a fost e-mailul pentru serviciile poştale. De fapt, tehnologiile de care dispunem azi te fac să te întrebi de ce mai avem nevoie de guvernare, şi acesta nu e un îndemn la anarhie, a spus Falkvinge, care în 2012 a fost inclus de revista „Time“ pe lista celor 100 cei mai influenţi oameni din lume, iar de „The Guardian“, în top 20 al luptătorilor pentru libertatea internetului. Şi, să nu uităm, the geeks folosesc tehnologiile în viaţa de zi cu zi, aşa că, mai vorbim peste vreo 40 de ani.
   Mă voi gândi şi la altele. Antidot contra uitării, prezentările TEDx sunt urcate pe internet, democratic, pentru toată lumea.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe