Editura Medicală a avut inspirata iniţiativă
de a publica în limba română un foarte util Ghid practic de traumatologie,
ajuns la a şasea ediţie, apărut în 2010 la prestigioasa editură franceză de
carte medicală Masson. Manualul a fost întocmit de nume recunoscute ale
ortopediei franceze, ca profesorul onorific al Universităţii din Tours, Jacques
Barsotti, ortopezii Jean Cancel şi Christian Robert (formaţi tot la Tours), cărora
li s-au alăturat Vincent Martinel şi Anne Carnier, precum şi un specialist în
chirurgia mâinii, Etienne Gaisne, un chirurg vascular, Patrick Lermusiaux, şi
un anestezist, Brigitte Dabo. Închinat tânărului rezident în chirurgie
ortopedică, aşa cum specifică autorii în Cuvânt înainte, Ghidul prezintă în
numai 310 pagini toate situaţiile cu care te poţi confrunta în îngrijirea
unui traumatism al aparatului locomotor. În primele pagini sunt rememorate
obligaţiile de bază pe care medicul le are faţă de pacientul pe care îl îngrijeşte:
informarea, pregătirea pentru operaţie, tratamentele anticoagulante,
antibioprofilaxia, protocoalele operatorii, supravegherea aparatelor ghipsate,
protocoalele de îngrijiri.
Ghidul este structurat în funcţie de patru
regiuni anatomice: traumatismele coloanei cervicale, traumatismele membrului
toracic, traumatismele coloanei toraco-lombare, ale sacrului şi coccisului şi
traumatismele membrului pelvin, toate descrise în 61 de capitole. Fiecare
capitol este succint, dar complet alcătuit, cuprinzând „Ce se ştie“, secţiune
în care sunt prezentate caracteristicile generale ale leziunii, „Ce putem
preciza“, care expune noţiuni de bază de anatomie (când e cazul), de
fiziopatologie, bilanţ imagistic, posibilităţi terapeutice şi criterii de
alegere a terapiei în funcţie de experienţa terapeutului (rezident, specialist,
traumatolog specializat), precum şi „Date pentru informarea pacientului şi a
medicului“ privind zilele de spitalizare, imobilizarea, recuperarea, durata
concediului medical, extragerea materialului de osteosinteză (dacă a fost
utilizat) şi eventualele complicaţii şi sechele. De subliniat bogăţia schemelor
explicative care sunt clare, sugestive şi uşurează înţelegerea textului. Această
iconografie deosebit de instructivă aparţine lui Jean Cancel. Fiecare capitol
se încheie cu o bibliografie de bază. Şi toată această multitudine de informaţii,
a fiecărui capitol, este cuprinsă între trei şi şase pagini.
Aş sublinia actualitatea informaţiilor
ghidului şi aş da un singur exemplu: proteza de tip Moore. Încă utilizată pe
scară nepermis de largă la noi în ţară, se consideră că această proteză „nu mai
are indicaţii“ în tratamentul fracturii de col femural! De remarcat, de
asemenea, că partea ghidului închinată traumatismelor membrului toracic
cuprinde „Plăgile mâinii şi ale degetelor“, „Leziunile traumatice ale
tendoanelor extensoare ale mâinii“, „Leziunile traumatice ale tendoanelor
flexoare ale mâinii“, „Amputaţiile mâinii şi ale degetelor“, „Traumatismele
musculare şi tendinoase ale membrului toracic“, „Traumatismele vasculare ale
membrului toracic“ şi „Traumatismele nervoase ale membrului toracic“. Grupajul
leziunilor membrului toracic se încheie cu „Anestezia traumatismelor membrelor
toracice“, epuizând toate posibilităţile cu care te poţi întâlni în
traumatologia membrului superior. Similar, „Traumatismele membrului pelvian“
cuprinde, pe lângă fracturile, entorsele şi luxaţiile acestui membru, şi
traumatismele musculare şi tendinoase, pe cele vasculare şi nervoase, cât şi
anesteziile necesare pentru îngrijirea lor, cu indicaţii şi contraindicaţii şi
cu tehnici moderne, ca anesteziile tronculare. Ultimul capitol al ghidului este
închinat abordării practice a politraumatismelor, cu gesturile iniţiale comune
(examen clinic fără a mobiliza pacientul, puls, tensiune, evidenţierea semnelor
clinice de suferinţă respiratorie şi de deficit neurologic, cale venoasă
periferică cu recoltarea analizelor uzuale, aport de coloide, oxigenoterapie şi
sondaj urinar) şi cu cele specifice suferinţei cardiovasculare (şoc hipovolemic
prin hemoragie externă sau internă), respiratorii sau neurologice.
Didactic,
complet, practic, bogat ilustrat, succint, aproape de formatul de buzunar,
ghidul, chiar dacă nu va fi în buzunarul fiecărui rezident, cu siguranţă va
putea fi găsit pe masa lui de lucru sau în servieta cu care va merge la spital şi
mai ales la camera de gardă. În faţa fiecărui caz în parte, dacă are dubii, în
câteva minute se va lămuri şi va putea acţiona rapid şi corect! Dar ghidul
poate fi utilizat, cu acelaşi folos, atât de studentul din ultimii ani de
medicină, cât şi de specialistul tânăr şi încă neexperimentat. Iar pentru
cadrul didactic cu experienţă, el poate fi un model de alcătuire şi prezentare
a unui ghid practic, în orice domeniu. Editura Medicală merită toate felicitările
pentru această iniţiativă.
