Muzeul Naţional al Hărţilor și Cărţii Vechi (MNHCV) a organizat, la începutul lui iulie, în premieră la București, Conferinţa Internaţională de Cartografie Istorică. Cu acest prilej au fost vernisate și trei expoziţii care au ca element central și comun harta, pusă în valoare de fiecare dată dintr-o altă perspectivă.

La sediul MNHCV, până la 28 august a.c., vizitatorii pot face un scurt tur în istoria recentă a României, prin intermediul expoziţiei „ROMLAG 1945-1965”, realizată în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România. După ce am văzut, cu o altă ocazie, cum harta putea fi un instrument de dezinformare și dezorientare în arsenalul autorităţilor comuniste, de această dată o vedem ca pe o dovadă și o argumentare a măsurilor de reprimare și de anihilare a oricăror voci care nu se alăturau corului venit de la doctrina de stat.

Cele cinci teme ale expoziţiei – Rezistenţa, Revoltele, Închisoarea Politică, Deportările și Frontierele – explorează tot atâtea dimensiuni ale gulagului românesc, prin documente originale, hărţi, fotografii și alte înscrisuri din arhivele CNSAS. Ele dezvăluie dureroasele modalităţi de opresiune și suferinţele îndurate de cei care nu au vrut de bunăvoie să se supună regimului.

Conexiuni simbolice

La mansarda Casei Filipescu-Cesianu, parte a Muzeului Municipiului București, călătoria imaginară se continuă cu „Cartografii simbolice. Geografie. Astronomie. Biologie”. În această expoziţie harta este un liant care pune omul în relaţie cu macrouniversul în care trăiește, cu spaţiul cosmic, cu microuniversurile propriului corp, dar și cu spaţiul locuit, cu organizarea așezărilor umane și cu modul în care acestea s-au transformat de-a lungul istoriei.

Dincolo de conexiunile simbolice la graniţa cu alte discipline, putem studia, până la 21 august 2022, o serie de hărţi istorice, realizate în secolele XIX și XX. Acestea marchează organizarea și creșterea Bucureștiului, dar și a ţării și chiar a Europei întregi după Primul Război Mondial.

Încheiem acest periplu la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, care găzduiește, până la 11 septembrie, ultima expoziţie a seriei, intitulată „Hărţile naturii”. Zona geografică asupra căreia ne concentrăm este bazinul dunărean și Delta, pe care le explorăm atât din perspectivă biologică, a florei și faunei, minunat redate prin fotografiile expuse, cât și din perspectivă socioeconomică.

Cu ajutorul vechilor hărţi și al unor documente descoperim dovezi ale eforturilor realizate de-a lungul timpului atât pentru cartografierea cu acurateţe a cursului fluviului, cât și pentru menţinerea parcursului navigabil de-a lungul său până la vărsarea în Marea Neagră.

Comisia Europeană a Dunării, înfiinţată în 1856, gestiona navigaţia și lucrările pe Dunăre, dar, avându-l pe Grigore Antipa în consiliu, nu pierdea din vedere nici aspectele legate de protejarea ecosistemului. Iar cataloagele și hărţile expuse ne dovedesc cu prisosinţă această preocupare.