Sunt
lucruri care ne separă, după cum sunt şi lucruri care, uneori în mod absolut
surprinzător, ne aduc laolaltă dincolo de spaţiu şi de timp. Credinţa este unul
din acestea, iar bucuria este mare atunci când putem descoperi, acolo unde ne aşteptăm
mai puţin, oameni care simt şi se roagă asemeni nouă. Parcă pentru a prefigura
perioada marilor pelerinaje la sfintele moaşte din octombrie, Asociaţia
credincioşilor din Biserica Ortodoxă a Poloniei „OrthNet“ împreună cu Grupul
„Filos“ au organizat, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucureşti, expoziţia
de fotografie „Culorile Ortodoxiei. Polonia“.
Sala
„Europa Christiana“ a Palatului Patriarhiei a fost locul cel mai potrivit
pentru a găzdui acest eveniment deosebit, care ne-a permis să descoperim că,
dincolo de majoritatea catolică a polonezilor, binecunoscută lumii întregi, din
care s-a desprins chiar şi un suveran pontif, există şi o comunitate ortodoxă,
aproximativ jumătate de milion de suflete, care însă este la fel de bine
organizată şi îşi trăieşte cu râvnă şi evlavie credinţa în Hristos. În decorul
care ni-i prezintă pe marii sfinţi ai neamului şi-au găsit cu uşurinţă locul
imaginile din Polonia, în special din zona estică a ţării, care ne-au purtat
prin tot ceea ce este reprezentativ pentru ortodoxia poloneză. De la Sfântul
Sinod şi cler la marile biserici sau la cele de lemn, la comunităţile mănăstireşti,
simbol a ceea ce este credinţa la scară mare, am putut privi apoi mai în
detaliu toate acele elemente, poate mici, dar esenţiale, indispensabile:
capelele, crucile de pe marginea drumurilor, icoanele, sfintele taine, credincioşii
– cu un accent special asupra copiilor – corurile religioase, tradiţiile locale
şi pelerinajele. Fiecare din ele contribuie la ceea ce reprezintă întregul unei
biserici vii, vibrante, care, tot aşa cum s-a petrecut şi în cazul nostru, a
renăscut şi s-a întărit după căderea comunismului. În special, în cazul obştilor
monahale, această renaştere datorează mult apariţiei Frăţiei Ortodoxe de
Tineret din Polonia.
Prezentarea imaginilor s-a făcut având şi
declarată intenţie artistică, dincolo de rolul fotografiilor de a da mărturie
despre unele realităţi mai puţin cunoscute. Fiecare poster aducea în prim-plan
un mesaj vizual, completat printr-un titlu şi un scurt text explicativ,
aprofundat prin alte câteva imagini de mai mici dimensiuni, suprapuse peste cea
principală, întregind-o. Fotografii emoţionante, cu atât mai mult cu
cât de
dincolo de ele răzbate credinţa, atât a celor care le-au făcut, dar mai ales a
celor care sunt protagonişti în ele, prezenţi sau ascunşi. Ne regăsim în rugăciunile
de taină, făcute cu o lumânare aprinsă în pragul unei biserici aproape goală,
dar nu abandonată, în obiceiurile populare ale Crăciunului şi Bobotezei, în
sfinţii reprezentaţi în icoane, în bisericuţele mici ce seamănă cu cele de la
noi… şi descoperim totodată locuri, peisaje şi oameni diferiţi, şi ne-am bucura
să le şi să îi cunoaştem, şi dincolo de fotografii.
Acesta
este, de altfel, scopul declarat al „OrthNet“, să ne facă să simţim
diversitatea şi bogăţia ortodoxiei, şi să ne cunoaştem mai bine. În acest
context, proiectul „Culorile ortodoxiei“, început în Polonia, îşi propune să
devină o serie de expoziţii care să mărturisească despre credinţa ortodoxă în
lumea întreagă.
