Revista
Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti – MEDICINA MODERNĂ – are o înfăţişare prietenoasă, caldă, şi un
interior generos, redactat cu grijă, exigenţă şi discernământ. O ciudăţenie se
remarcă, însă, de la bun început: dacă marea majoritate a materialelor sunt
redactate – cum ne aşteptam să fie la Bucureşti – în limba română, cu succinte şi
esenţiale rezumate în limba engleză, două materiale apar invers, adică în limba
engleză şi rezumatul în limba română. De ce aşa? Unul dintre cele două
materiale are semnatari cu nume străine, dar celălalt, judecând strict după
nume, e al unor români get-beget. Poate că o anume variaţie, cu texte în mai
multe limbi, în franceză, germană, spaniolă, rusă şi altele ar fi atrăgătoare.
Dar deocamdată „se poartă“ numai o ciudată – şi, în cu totul alte cazuri, născătoare
de suspiciuni – înlocuire a limbii române cu limba engleză.
Să
părăsim, totuşi, aspectul pur formal al lucrurilor şi să trecem rapid în revistă
bogăţia şi consistenţa conţinuturilor. Titlurile lucrărilor sunt succinte,
clare, expresive: „Anemia – factor de risc cardiovascular în insuficienţa renală
cronică“ – se prezintă mecanismele prin care anemia contribuie la agravarea
statusului cardiovascular şi precauţiile de luat în terapia cu eritropoietină;
„Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul hiperplaziei adrenale
congenitale“ – se atrage atenţia asupra faptului că este necesară punerea diagnosticului
de hiperplazie adrenală la nou-născuţii care prezintă ambiguitate la nivelul
organelor genitale externe, se propun teste de diagnostic şi tratamente noi;
„Cauze de osteoliză benignă – prezentare de caz şi revizuire a literaturii“ – un caz cu
osteoliză frontală este un bun prilej de revedere a numeroase alte cazuri, cu o
imagistică abundentă, radiografii, tomografii acoperind coperta ultimă a
revistei; „Hepatocarcinom cu invazie cardiacă“; „Etiopategenia şi
histopatologia artritei idiopatice juvenile“ – este argumentată ipoteza
predispoziţiei genetice şi se evidenţiază rolul factorilor de mediu,
imunologici, hormonali şi psihosociali; „Terapia chelatoare de fier la copiii
cu beta talasemie majoră“.
„Hipermetropia
şi ambliopia“ este primul articol scris în limba engleză, urmat de al doilea,
intitulat „Caracteristici fiziopatologice şi genetice ale TNF alfa în astm“.
Dar limba română reapare mai apoi în materialul consacrat unei terapii pentru
bronhopneumopatia cronică obstructivă, ca şi în cel privind „Evoluţia
psihoterapiei de familie“ sau în „Medicina şi sportul“, unde sunt citaţi şi
nemedicii Cristian Ţopescu şi Octavian Paler, ceea ce trădează lăudabile
eforturi de adoptare a unor formule comunicaţionale, de ieşire spre marele
public.
Pe lângă informaţia de
calitate pe care neîndoielnic o adăposteşte, unele detalii privind publicaţia însăşi
ar merita, poate, corectate. La aşezarea în pagină: revista se deschide având
pe interiorul primei coperte un emoţionant omagiu adus profesorului Mircea
Geormăneanu, un recunoscător şi grav cuvânt de adio al prof. dr. Ioan
Gherghina. Imediat însă, pe contrapagină, însoţind desfăşurarea verticală a
sumarului, e plasat un fragment atrăgător, dar nu chiar potrivit ca aşezare,
dată fiind vecinătatea cu „Omagiul“ – un început de comentariu despre
„Beneficiile ciocolatei“, semnat de dr. Cezar Mihai Popescu. Continuăm? La
rubrica „Raftul cu cărţi“ găsim două, un minimum cantitativ ce justifică
pluralul: „Sindromul metabolic“, cartea Cameliei Diaconu, excelent prezentată
de dr. Mihail Mihailide, precum şi un util „Compendiu de tuberculoză“ pe care
nu-l prezintă, din păcate, nimeni (se preiau, doar, unele aprecieri din prefaţă).
O rubrică-soră, însă, intitulată „Raftul cu reviste“ este, de fapt, „Raftul cu
revistă“, pentru că dr. Alexandra-Maria Năşcuţiu prezintă doar American Journal
of Clinical Nutrition.
În
final, aflăm din cine este alcătuită redacţia revistei: un redactor şef, trei
redactori şefi adjuncţi, şase „consilieri de redacţie“ şi un secretar de redacţie.
Nici un redactor simplu, care să iniţieze, eventual, acţiuni de rutină, doar şefi,
consilieri şi o secretară. Un „Colegiu de redacţie“ impresionant: 23 de membri,
din care 22 de academicieni şi profesori de marcă.