Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

Un „nepotism“ benign

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU vineri, 15 mai 2009
Departe de ţară, încerc să aflu cât mai multe despre medicii şi medicina din România, citind zilnic, pe internet, ziare şi bloguri. Dintre toate ştirile, aproape nimic nu mă bucură mai mult decât recunoaşterea internaţională a valorii medicilor din România. Pe plan ştiinţific, măsura valorii unui studiu publicat este frecvenţa citării lui în publicaţiile altora, iar numărul de citaţii este uşor de obţinut prin Google Scholar. În clasamentul citaţiilor studiilor publicate de medici din România, locul întâi este ocupat, de un număr de ani, de Adrian Covic, profesor de Medicină internă (Nefrologie) la Iaşi. Din Medline se poate afla că Adrian Covic a publicat 155 de articole, iar din Google Scholar că 30 dintre acestea, publicate între 1996 şi 2006, au fost citate de cel puţin 20 de ori. Unul dintre articole a fost citat de 100 de ori, o cifră care-l situează într-o categorie de excepţie. Nu-l cunosc pe Adrian Covic şi nu cunosc Iaşiul, dar potrivit unor păreri exprimate pe internet, realizările remarcabile ale profesorului Covic ar reprezenta un exemplu de nepotism, pentru că mama dsale este o personalitate în medicina ieşeană. În lumina acestor insinuări, mi s-au părut interesante articolele din ultimul număr al NEW ENGLAND JOURNAL OF MEDICINE (vol. 360, nr. 14 din 2 aprilie, 2009) în care Susan Okie ni-i prezintă pe cei doi medici numiţi de preşedintele Obama la conducerea Food and Drug Administration (FDA), instituţia federală care determină soarta tuturor produselor farmaceutice şi alimentare în Statele Unite ale Americii.
 
FDA a avut, numai în timpul ultimului mandat al lui George W. Bush, un număr de insuccese majore: neglijarea riscurilor asociate cu unele medicamente antiinflamatorii, antidiabetice şi psihotrope; probleme legate de importul de heparină din China; întârzierea, din motive politice şi religioase, a lărgirii accesului la medicamente pentru contracepţia de urgenţă; o serie de contaminări bacteriene ale unor alimente de larg consum. Oferindu-şi demisia conducătorului instituţiei, oncologul Andrew von Eschenbach şi-a motivat lipsa de performanţă spunând despre problemele de la FDA: „Suntem întotdeauna şocaţi şi surprinşi când aflăm că avem cancer, dar de fapt leziunea există cu mult timp înainte de a fi descoperită“. Cu asemenea scuze, e clară nevoia de schimbare atât în ce priveşte atitudinea, cât şi structura personalului, iar preşedintele Obama a luat deja măsuri, numind-o pe Margaret Hamburg în locul lui von Eschenbach. Adjunctul lui Hamburg va fi Joshua Sharfstein.
 
Margaret Hamburg s-a făcut remarcată în urmă cu 15 ani, când a condus sistemul de asistenţă medicală în New York. Printre realizările ei din acea perioadă se numără programul de aprovizionare gratuită a persoanelor dependente de heroină cu seringi sterile de unică folosinţă, o inovaţie care a avut o contribuţie decisivă la scăderea numărului de cazuri de SIDA şi hepatită C. Dsa a fost şi autoarea programului de combaterea infecţiilor tuberculoase rezistente la multiple antibiotice, prin intensificarea depistării lor nu numai în spitale, dar şi în închisori şi adăposturi pentru persoane fără locuinţă. Autoarea articolului ţine să ne spună că părinţii Margaretei Hamburg sunt medici psihiatri cu notorietate naţională: David Hamburg a fost preşedinte la Institute of Medicine (Secţia de Ştiinţe medicale din National Academy of Sciences) şi la Carnegie Corporation, iar Beatrix Hamburg este prima femeie afro-americană care a absolvit Yale University School of Medicine, după care a avut o strălucită carieră academică şi administrativă la Stanford şi la William T. Grant Foundation.
 
Numărul 2 la FDA va fi Joshua Sharfstein, un pediatru în vârstă de 39 de ani. După ce a absolvit Harvard Medical School, dr. Sharfstein şi-a făcut specializarea la Boston Children’s, unde s-a făcut remarcat prin două proiecte. Primul a fost să se interzică legăturile financiare dintre firmele farmaceutice şi activităţile educaţionale ale rezidenţilor; al doilea să evalueze legătura dintre condiţiile proaste de locuit din unele cartiere din Boston şi incidenţa şi severitatea bolilor la copii. După rezidenţă, Joshua Sharfstein a lucrat cinci ani ca expert în House of Representatives în Washington, iar în prezent este responsabil pentru asistenţa medicală în Baltimore, Maryland. Articolul menţionează că tatăl lui Josuha Sharfstein este profesorul Steven Sharfstein, un medic eminent, care a fost, până nu demult, preşedinteleAmerican Psychiatric Association.
 
Din punct de vedere lingvistic, „nepotismul“ îşi are originea în practica papală de a numi cardinali dintre nepoţii pontifului, o categorie care a inclus, uneori, şi fii nelegitimi. Exemplu cel mai cunoscut este cel în care Calixt III l-a ridicat la rang de cardinal pe Rodrigo Borgia, viitorul Papa Alexandru VI, iar acesta i-a dat bereta roşie lui Alessandro Farnese, viitorul Papa Ioan Paul I. Competenţa pentru funcţia de cardinal a acestor doi nepoţi e greu de stabilit acum. În limbaj modern, nepotism înseamnă ridicarea în funcţie a cuiva, bazat pe relaţii de rudenie şi nu pe talent sau abilităţi demonstrate. Faptul că părinţii lor sunt medici cu renume nu trebuie să schimbe deloc felul în care judecăm valoarea viitorilor conducători ai FDA sau a profesorului Covic.

Etichete: officia

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC