Cercul Militar Naţional din Bucureşti a găzduit recent expoziţia prin care „trei doamne de curând intrate în sala paşilor pierduţi ai Artei“ şi-au expus creaţiile „întru înscriere în bătălia pentru a da realităţii un plus de frumuseţe“. Paula Romanescu a fost acolo şi ne relatează, în cadrul rubricii Arte frumoase.

"> Trei doamne, un singur demers - Viața Medicală
Cultură

Trei doamne, un singur demers

de Paula ROMANESCU - sept. 27 2013
Trei doamne, un singur demers

Cercul Militar Naţional din Bucureşti a găzduit recent expoziţia prin care „trei doamne de curând intrate în sala paşilor pierduţi ai Artei“ şi-au expus creaţiile „întru înscriere în bătălia pentru a da realităţii un plus de frumuseţe“. Paula Romanescu a fost acolo şi ne relatează, în cadrul rubricii Arte frumoase.

   Mai întâi dr. Elena Demetrescu, membră şi preşedintă a Cenaclului de Arte al Medicilor „Ion Ţuculescu“ din Capitală, respectiv studentă a Universităţii Naţionale de Arte Plastice, secţia Artă murală, cu participări, începând din 2006, la expoziţii de grup şi personale în Bucureşti, Sinaia, Curtea de Argeş, Buzău. Michaela Maliţa Gherase – licenţiată a Universităţii de Artă, Facultatea Artă Decorativă şi Design, cu multiple participări la expoziţii colective şi de grup (Bucureşti, Constanţa) şi, cea de-a treia, Danina Pilat Stănciulescu – licenţiată a Universităţii de Arte Bucureşti – secţia Ceramică, sticlă, metal; expoziţii de grup şi personale – Bucureşti.
   Sala Foaier a Cercului Militar Naţional din Capitală a găzduit între 2 şi 15 septembrie a.c. expoziţia amintitelor doamne care au în comun un debut profesional fără legătură cu artele plastice (medicină, construcţii, utilaj tehnologic) şi, deopotrivă o virare către acestea nu doar ca violon d’Ingres, ci ca profesiune de credinţă întru desăvârşire, întru înscriere în bătălia pentru a da realităţii un plus de frumuseţe.
   Elena Demetrescu pictează în tehnică mixtă. Temele lucrărilor sale se raportează la lumea celor care nu cuvântă – efemeride, gâze, faună acvatică, totul trimiţând la anotimpurile toate de care numai omul (cu efemera lui respirare de o viaţă) ştie. Toamna însă apare în lucrările sale sub formă de roade – elegant mozaicate în recipiente familiare, regine ale cămărilor, ca tot atâtea radiografii ale legumelor formând o adevărată simfonie de arome în lungi zile de iarnă când să tot îngâni: „Te uită cum ninge decembre“. Pe la începutul anilor ’80 din secolul ajuns deja trecut (al nostru), la Teatrul de Comedie din Capitală, actorul-pictor Mircea Şeptilici îşi deschisese într-o toamnă (ultima pe care şi-o mai petrecea în ţară înainte de a migra spre alte zări de miraje pline) expoziţia „Roadele toamnei“. Să fie pictura Elenei Demetrescu o reverenţă târzie adusă umbrei pictorului-actor? Să fie o reverenţă făcută vieţii simple, omeneşti, unde mama, bunica, nepoata ştiu bine de rosturile a toate câte ordine înseamnă? Orice ar fi, pictura acesteia este cu siguranţă o armonie de culoare în care se cheamă şi-şi răspund forme ale vieţii de o clipă care uită să mai treacă.
   La Michaela Maliţa Gherase tapiseria ocupă locul preponderent al creaţiei sale. Culorile naturale atent rânduite, îmbinarea lor, jocul de linii, ironia ori surâsul cald sunt tot atâtea componente care, îmbinate, dau lucrărilor sale forţa suavă a întipăririi în oglinda afectivă a privitorului.
   Pe lângă mostre disparate – semne de carte, covoraşe, tricot – în fond crâmpeie de creaţii din care putem uşor reconstrui întregul, reţine atenţia tapiseria „Cârdul“ (de gâşte autohtone? de struţi exilaţi prin ogrăzile noastre? de mergători spre un înainte de ceaţă, care se uită nostalgic înapoi?) în care tonurile de gri şi brun se diluează în aurul mincinos al unei toamne pe sfârşite (n-o fi chiar existenţa noastră?). Aşteptăm tapiseriile de mari dimensiuni cu care artista plasticiană să dea prezentului răsfrângere după chipul ghicit de ochiul ei interior.
   Danina Pilat Stănciulescu şi-a ales lutul drept materie (suport) a fanteziei sale creatoare; încredinţată fiind că, faţă de celelalte arte, „ceramica este pictură prin cromatică, sculptură prin plasticitate şi arhitectură prin construcţie“. Şi mai vrea să ne şi convingă. Pentru început o credem pe Diptic - dr. Elena Demetrescucuvânt invitând-o la confruntare cu timpul – marele judecător.
   Trei doamne, de curând intrate în sala paşilor pierduţi ai Artei, îşi pledează dreptul la o judecată imparţială. Mai aşteptăm probe.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe