Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Trei

Viața Medicală
Dr. Aurel F. MARIN vineri, 7 septembrie 2012
   Trei sunt subiectele pe care coperta numărului de vară al revistei Medica Academica (nr. 29, iulie-august 2012) le propune cititorilor săi. Primul dintre acestea este un interviu realizat de prof. dr. Irinel Popescu, pe tema personalizării tratamen­tului cancerului. Răspunde la întrebări prof. dr. Victor Velculescu, de la Universitatea Johns Hopkins. Plecând de la progresul major înregistrat în analiza genetică tumo­rală, de la generalizări la cazuri individua­lizate, profesorul Velculescu este încrezător în viitor: „Tratamentul cancerului se va trans­forma în viitorii ani într-o terapie indivi­dualizată bazată pe caracteristicile prezente în cancerul fiecărui pacient. Metodele gene­tice vor ajuta la diagnosticarea cancerului, la clasificarea sa, la determinarea prognostică şi la terapia ideală“. Desigur, după cum cititorii „Vieţii medicale“ deja ştiu şi din interviul realizat de Alice Ţuculescu, publicat în mai 2012, Victor Velculescu nu este un observator al evoluţiei domeniului, ci unul dintre pionierii de seamă ai progresului în analiza genomică tumorală, de la fun­damentarea conceptului de transcriptom (analiza în ansamblu a tuturor genelor exprimate într-o celulă şi a nivelului lor de exprimare), în 1997, pe baza unei metode dezvoltate tot de grupul de la Johns Hopkins (metoda SAGE) cu doi ani înainte, la cariotiparea digitală (2002), până la ima­ginarea analizei personalizate a terminaţiilor ADN rearanjate (metoda PARE), în 2010. Întrebările la care răspunde, de această dată, cercetătorul născut în România, au menirea de a lămuri unele aspecte greşit înţelese de presa (generalistă) din România, cum ar fi faptul că „metoda [PARE] permite desco­perirea rearanjărilor (translocărilor) genetice în tumori care au fost îndepărtate chirurgical sau în biopsii ale tumorilor existente“, fiind utilă în monitorizarea evoluţiei, dar nu în stabilirea diagnosticului „printr-o simplă analiză a sângelui“. Autorul interviului mai punctează şi asupra potenţialei aplicabilităţi cli­nice a metodei, a cărei translatare, aflăm de la profesorul Velculescu, este favorizată de licenţa ob­ţinută de laboratorul înfiinţat de dsa, care permite reali­zarea de analize cu scop diagnostic la bolnavii cu cancer.
   Un al doilea material anunţat pe coperta revistei a fost prilejuit de vizita în România a unei reputate personalităţi internaţionale din domeniul transplan­tului – profesorul Francis L. Delmonico, de la Universitatea Harvard. Dintre meritele recunoscute ale actualului preşedinte (2012–2014) al Societăţii de Transplant (organizaţie internaţională recunoscută oficial de OMS), cele mai importante sunt includerea ca potenţiali donatori a pacienţilor cu bacteriemie şi a celor aflaţi în moarte cardiacă. Deloc întâmplător, prezenţa sa în România, la invitaţia profesorului Irinel Popescu, a justificat schimbarea datei la care s-a marcat Ziua naţională a transplantului, pentru a coincide cu evenimentul organizat de Fundaţia pentru Transplant şi Fundaţia „Dan Setlacec“ în cadrul proiectului FSE-POSDRU „S.P.E.R.“. Mesajul oaspetelui american a fost unul cât se poate de clar: „Daţi şansa medicilor români să salveze vieţi!“. Mai trebuie spus şi că prof. dr. Francis L. Delmonico a fost ales, prin votul adunării generale din aprilie 2012, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale.
     Probabil că de la un eveniment organizat sub egida Academiei de Ştiinţe Medicale (alături de Acade­mia Oamenilor de Ştiinţă din România şi de Asociaţia Medicală Română) a plecat şi al treilea articol anunţat pe coperta acestui număr al revistei Medica Academica – interviul acor­dat de acad. Leon Dănăilă redactorului şef Delia Budurcă. În iunie, la Bucureşti, a fost organizat Simpozionul in­ter­na­ţional dedicat aniver­sării a 160 de ani de la naşterea lui Santiago Ramón y Cajal, eveniment prezidat de acad. Leon Dănăilă. Dsa a prezentat, cu acea ocazie, lucrarea: „Thread-protective cell: a new multifunctional cerebral cell“, de la care porneşte, de altfel, interviul la care ne referim. Reţinem o afirmaţie legată de neurochirurgie, aplicabilă încă în numeroase centre din România: „Am spus odată la televizor că dacă aş fi ministru aş interzice neurochirurgilor să opereze fără microscop operator. Ministru n-o să ajung, dar regula asta e valabilă oricând!“.
 


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.