Anticipând
luna cadourilor, stagiunea muzicală a fost, la sfârşit de noiembrie, deosebit
de ofertantă, prelungind „ecourile“ şi în decembrie. La Centrul naţional al
dansului a avut loc, la 22 noiembrie, o reprezentaţie cu Pescăruşul. Ultimul act, pornind de la… ultimul act din celebra
piesă de Cehov, pe muzica semnată de Ovidiu Chihaia, în regia imaginată de
Carmen-Lidia Vidu, rezultând o formulă sincretică ce alătură operă, muzică
post-rock, dans contemporan şi teatru, în care s-au regăsit soprana Cătălina Antal,
precum şi Ioana Marchidan sau Istvan Teglas. Chiar a doua zi, la Opera din Iaşi,
iubitorii Terpsihorei au fost invitaţi să urmărească, într-o nouă producţie, îndrăgitulBolero de Ravel, readus pe scena teatrului după nouă ani de absenţă, acum
în coregrafia lui Mihail Motovilov, solişti fiind Pamela Tănasă şi Vlad Mărculescu,
ambii în debut, în compania ansamblului. Toţi au revenit apoi într-o lucrare de
cu totul altă factură – Chopiniana pe muzică (evident) de Chopin –, preluând
coregrafia creată, cândva, de Mihail Fokin, cei doi interpreţi evoluând, de
asemenea pentru prima oară în rolurile respective, împreună cu Monica Ailiesei,
Mariko Kawahigashi sau Kotomi Hoshino, tinere japoneze care, în acea seară,
abordau, la rândul lor în debut, romantica partitură.
Pe
de altă parte, Opera Naţională Bucureşti a propus, la 30 noiembrie, pentru Ziua
naţională, o reprezentaţie eterogenă, anunţată iniţial ca o grupare de creaţii
româneşti, apoi, invitând la un „triptic de lucrări realizate de artişti români“,
subliniind că toate au „specific românesc“. Desigur, dacă se refereau la cele Trei dansuri româneşti de Rogalski, dirijate de Răsvan Cernat
sau la opera într-un act O noapte
furtunoasă de P. Constantinescu,
montată cu ani în urmă în regia Cătălinei Buzoianu şi scenografia Vioricăi
Petrovici, acum în rolurile binecunoscute Iustinian Zetea, Marius Boloş, Andrei
Lazăr, Maria Jinga, Crina Zancu, Cristina Eremia, Valentin Racoveanu sau
balerina Cleopatra Andarache, genericul se susţinea din plin, dar lor li s-a adăugat
spectacolul de dans contemporan… Tango, în regia şi coregrafia lui Edward
Clug, situaţia devenind cam… ciudată. Artistul s-a născut şi s-a format în România,
dar cred că tradiţionalul dans sud-american nu prea are legătură cu „specificul
românesc“ subliniat în prezentarea oficială. Este adevărat că noul generic
adoptat referitor la „lucrări realizate de artişti români“ scuză cumva
amalgamul, dar echipa coregrafului stabilit de decenii la Maribor este, totuşi,
din Slovenia. Distribuţia de calitate atrăgea însă publicul, pentru că au
dansat, între alţii, Adina Tudor şi Ovidiu-Matei Iancu, Marina Minoiu şi Robert
Enache sau Bogdan Cănilă, dar şi japoneza Reina Yagura.
Între
timp, la sala Radio, Corul de copii „Sound“ condus de Voicu Popescu a
aniversat, la 27 noiembrie, cei 20 de ani de existenţă, oferind un concert
atractiv, cu invitaţi precum mezzosoprana Sidonia Nica sau pianistul Mădălin
Voicu jr. Dar pe acel podium s-a derulat, la început de decembrie, recitalul
foarte tânărului şi promovatului pianist Sergiu Tuhutiu, ce a optat pentru lucrări
romantice (Liszt, Chopin, Schumann), iar în 5 decembrie, melomanii sunt aşteptaţi
să (re)asculte monumentalul Recviem
german de Brahms, Orchestra Naţională
şi Corul Radio (pregătit de Dan-Mihai Goia), sub bagheta vienezului Sasha
Goetzel, colaborând, conform afişului, cu soprana turcă Cigdem Soyarslan şi
baritonul Ionuţ Pascu.
La
Filarmonică s-au programat pagini de Mozart şi R. Strauss, cu Mark Laycock la
pupitru, solist pianistul Alon Goldstein, corul (dirijor Iosif-Ion Prunner)
„implicându-se“, alături de orchestră, în Cântecul
călătorului în furtună de
Strauss. Mulţi admiratori ai răzvrătitului dirijor Misha Katz îl aplaudă, din
nou la Ateneu, în 4–5 decembrie, în lucrări de Schubert, Schumann – solist, după
multă vreme, pianistul Dan Grigore – şi Beethoven. Iar în apropierea sărbătorilor,
Horia Andreescu va dirija, deloc întâmplător, suite din baletele Spartacus de Haciaturian şi Spărgătorul de nuci de Ceaikovski, „prefaţate“ de Concertul
de Sibelius, în care este notat reputatul violonist David Grimal.
Ultima
lună din an înseamnă însă, pentru noi toţi, şi împlinirea unui sfert de veac de
la evenimentele din 1989, izbucnite la Timişoara; şi tocmai de aceea, Opera din
acel oraş, devenită simbol al eliberării, va comemora, chiar la 17 decembrie,
victimele Revoluţiei, printr-un spectacol conceput împreună cu artiştii
Teatrului Naţional timişorean, intitulat simbolic Liberi, de acum – Timişoara, 16–22 decembrie, în regia Adei Lupu,
ansamblul fiind dirijat de David Crescenzi. Dar acea colaborare se va prelungi în
proiectul care, duminică 21 decembrie, va aduce farmecul unui subiect de
poveste – Disney – Frumoasa şi bestia,
pe muzică de Alan Menken, text de Linda Woolverton –, sub bagheta aceluiaşi
apreciat italian… timişorean Crescenzi. Şi va fi, cu siguranţă, o provocare,
deopotrivă pentru interpreţi şi pentru public.
Cei
care aşteaptă cu nerăbdare să răsune colindele tradiţionale, pot să se bucure,
până când va începe avalanşa concertelor de gen, de noul CD cu înregistrări
realizate de soprana Angela Gheorghiu în compania Orchestrei Naţionale, a
corului de copii Radio (condus de Voicu Popescu) şi a corului Accoustic
(dirijor Daniel Jinga), sub conducerea lui Tiberiu Soare, ce cuprinde, sub
titlul Guardian Angel, 11 dintre cele
mai iubite melodii de iarnă, precum Silent
Night, White Christmas, O, Tannenbaum, I’ll Be Home For Christmas, o
surpriză fiind şi cântul în duet cu Loredana Groza sau Ioana Dan, fiica adoptivă
a vestitei soprane.
