În calitate de director al Teatrului
Național din București, Ion Caramitru n-a mai fost nevoit să caute
textele autorilor dramatici români în viață prin taxiuri – cum
a declarat public –, să trimită cohorte de secretari literari pe
la cenaclurile dramatice, sau să joace piesele pe care le premiază
la UNITER. A găsit în schimb o piesă care a văzut lumina rampei
în urmă cu mai bine de douăzeci de ani, cu doar trei personaje, a
cărei acțiune se poate petrece oriunde în lume, a unui autor
căruia acum i se joacă piesele de către majoritatea teatrelor
europene și care face frecvent cursa Paris–București și retur.
Piesa este repusă în scenă cu tineri actori aproape sau parțial
necunoscuți.
Normal că lăudătorii de serviciu
vor suna din goarnele lor alămite, că prietenii îi vor înălța
imnuri de slavă, iar salariații – de frica pensionării ori a
disponibilizării – îl vor lăuda și ei. În schimb, nenumărații
actori neîntrebuințați din trupă vor aștepta în continuare să
fie distribuiți, iar autorii dramatici români vor visa în
continuare ca marele director, înconjurat de ceata lui de
subdirectori, să se milostivească pentru piesele lor, dacă nu
cumva unii mai slabi de înger și de constituție nu vor deceda
între timp. O listă lungă de piese ale unor autori români
contemporani așteaptă până când se va termina directoratul lui
Ion Caramitru și a altor manageri teatrali insensibili la
dramaturgia originală, pentru a vedea luminile rampei. De exemplu, a
trebuit să vină Teatrul Național din Chișinău ca să readucă la
lumina rampei un dramaturg valoros uitat – Gib Mihăescu.
Angajare
de clovn
de Matei Vișniec, spectacolul regizat de Ion Caramitru, se
constituie pe trei paliere distincte. În primul din ele se joacă
piesa, scrisă de autor în urmă cu 25 de ani. Subiectul: trei
clovni în vârstă, la sfârșit de carieră – Nicollo, Filippo și
Peppino – au venit cu toată recuzita necesară la un misterios
concurs pentru ocuparea unui post de clovn. Ei stau în fața unei
uși care nu se va deschide poate niciodată, amintindu-și lăudăros
uluitoarele succese trecute, văicărindu-se de noile condiții prin
care trece arta circului, sau jucându-și unul altuia tot felul de
farse, care de care mai nesărate. Scopul acestora este de a se
denigra reciproc sau de a se alunga unul pe altul, pentru simplul
fapt că nu există decât un singur post în concurs și fiecare
și-l dorește pentru sine.
Tinerii actori Petre Ancuța
(Filippo), Emilian Mârnea (Nicollo) și Florin Călbăjos (Peppino)
sunt proaspeți absolvenți ai Facultății de Teatru din
Cluj-Napoca, până mai ieri complet necunoscuți, fiind la început
de carieră. Ei fac cam tot ce se poate face în rolurile respective:
sunt agili, au haz, sunt infatigabili și vorbesc clar (spre
deosebire de majoritatea proaspeților absolvenți), descoperindu-se
ca trei personalități distincte pline de farmec.
Partea a doua a spectacolului se
petrece în marele hol din fața sălii, fiind susținut de artiști
autentici ai circului de stat Globus din București: magicianul
Antonio, Vanda Rotaru, Constantin Rotaru, clovnul Cristiano, Bogdan
Andreescu, Camelia Lazăr, Valentin Iancu, Mariana Ionescu, Cristian
Enoiu, Alyssa Andreescu, Aysha Ibeido, Gamze Saldiz, Julia Petreanu,
Marius Gagiu, Robert Stan, Robert Stan Jr., prezentați cu aplomb de
Clara Toplicianu și Lorena Sanda Eftimie, în calitate de amfitrioni
muzicali. Jongleuri, clovni muzicali, un dresor, un scamator fabulos,
doi gimnaști, toți au oferit cu modestie un spectacol antrenant,
fascinant, de circ autentic, minunând și înmărmurind publicul,
care a avut posibilitatea de a asista, poate, pentru prima oară la
un asemenea spectacol.
La revenirea în sală, spectatorul
are revelația să descopere decorul transformat – de la varianta
italiană la cea elisabetană a minunatei săli Studio. În
continuare, acesta va asista la spectacolul unui mânuitor de bici,
apoi la o suită de sketchuri – unele muzicale –, mici glume –
unele mai caustice decât altele –, mici farse și păcăleli
neașteptate – unele amabile, altele răutăcioase –, pregătite
de cei trei clovni, care țin neapărat să ne arate inventivitatea
și viabilitatea artei lor în arena circului. Unele momente sunt
ingenioase, chiar originale, altele mucegăite de prea multă uzanță.
Dar cei trei protagoniști se întrec cu o vitalitate debordantă,
spectacolul terminându-se într-un triumf al glumei, al bucuriei de
a juca și de a asista la un moment inefabil de artă.
La succesul spectacolului contribuie
și decorul Florilenei Popescu Fărcăşanu, costumele create de
Liliana Cenean, coregrafia lui Florin Fieroiu, designul de lumini
creat de Chris Jaeger, animația video a lui Matei Branea, ilustrația
muzicală a lui Călin Țopa și păpușile Ioanei Creangă. Pentru
majoritatea publicului a fost o seară minunată.
Iată ce declară autorul în
caietul-program despre piesa sa: „«Angajare de clovn» este o
piesă care m-a însoțit ca o stea bună în momentul când am
traversat Europa de la Est la Vest, când am trecut dintr-un spațiu
cultural în altul, de la o limbă la alta, în căutarea unei noi
identități. Am scris această piesă prin 1986, când eram deja
obosit de literatura cu «cheie», chiar și de «rezistența prin
cultură»”.